word-monitor

Category: Economie

  • INS: Economia României a crescut cu 1,8% în primul semestru din 2013

    INS: Economia României a crescut cu 1,8% în primul semestru din 2013

    Economia României a crescut în primul semestru din 2013 cu 1,8% faţă de perioada similară din 2012, totalizând 267,8 miliarde lei pe serie brută, iar în trimestrul II din acest an a înregistrat o creştere cu 1,5%, faţă de aceeaşi perioadă din 2012, totalizând 146,9 miliarde lei, potrivit celei de-a doua estimări provizorii realizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    “Produsul Intern Brut al României a crescut cu 1,8% în primul semestru din 2013, atât pe serie brută, cât şi pe serie ajustată sezonier, comparativ cu perioada similară din 2012. Pe serie brută, PIB-ul estimat pentru semestrul I din 2013 a fost de 267,811 miliarde lei preţuri curente, în creştere — în termeni reali — cu 1,8% faţă de semestrul I 2012, iar pe serie ajustată sezonier a fost de 308,8 miliarde lei”, se arată în comunicatul INS.

    INS precizează că din punctul de vedere al formării PIB, în semestrul I 2013, nu s-au înregistrat modificări ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări.

    Potrivit datelor INS, pe serie ajustată sezonier, PIB-ul estimat pentru trimestrul II din 2013 a fost de 155,585 miliarde lei preţuri curente, în creştere — în termeni reali — cu 0,5% faţă de trimestrul I din 2013 şi cu 1,4% faţă de trimestrul II din 2012. Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul II 2013 a fost de 146,915 miliarde lei preţuri curente, în creştere — în termeni reali — cu 1,5% faţă de trimestrul II 2012.

    Din punctul de vedere al formării PIB, în trimestrul II din 2013, modificări ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat: construcţiile, de la—0,5% la—0,4%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu +0,9 puncte procentuale (de la 94,6% la 95,5%); comerţul cu amănuntul şi ridicata, repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante, de la-0,1% la—0,2%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu—1,4 puncte procentuale (de la 99,3% la 97,9%).

    De asemenea, modificări ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, au mai înregistrat Administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială, de la +0,2% la +0,1%, ca urmare a revizuirii datelor privind sectorul Administraţii publice; impozitele nete pe produs, de la—0,6% la—0,5%, ca urmare a modificării volumului impozitelor pe produs cu +0,4 puncte procentuale (de la 95,8% la 96,2%).

    Din punctul de vedere al utilizării PIB, în trimestrul II din 2013, modificări ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat: consumul final, de la +0,1% la +0,2%, ca urmare a creşterii volumului cheltuielii pentru consum individual efectiv al gospodăriilor populaţiei cu +0,1 puncte procentuale (de la 100,2% la 100,3%) şi a volumului cheltuielii pentru consum colectiv efectiv al administraţiilor publice cu +0,2 puncte procentuale (de la 99,6% la 99,8%); formarea brută de capital fix, de la—1,0% la—0,7%, ca urmare a modificării volumului său cu +0,9 puncte procentuale (de la 96,2% la 97,1%); modificarea a fost determinată de rectificarea valorii investiţiilor realizate în sectorul ‘Administraţii publice’, precum şi exportul net de bunuri şi servicii, de la +6,0% la +6,1%, ca urmare a creşterii cu 1,0 puncte procentuale a contribuţiei exportului de bunuri şi servicii corelată cu creştere cu 0,9 puncte procentuale a importului de bunuri şi servicii.

    În vara acestui an, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în sus prognoza de creştere economică a României pentru 2013, de la 1,6% la 2%.

  • Noile reguli de insolvenţă vor fi aplicate din 25 octombrie

    Noile reguli de insolvenţă vor fi aplicate din 25 octombrie

    Noile reguli privind insolvenţa au fost publicate în Monitor, dar sunt valabile din 25 octombrie şi vor fi aplicate inclusiv procedurilor aflate în prezent în derulare, cu excepţia prevederilor privind insolvenţa grupului de societăţi, unde vor fi aplicate doar cererilor introduse după această dată.

    Insolvenţa debitorului – reprezentând insuficienţa fondurilor pentru plata datoriilor certe, lichide şi exigibile – se prezumă atunci când acesta nu a plătit datoria faţă de creditor după 60 de zile de la scadenţă, nu după 90 zile ca în prezent. În acelaşi timp, este menţinut articolul care stabileşte că insolvenţa este iminentă atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile exigibile angajate, cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei.

    Pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii de insolvenţă se introduce o valoare-prag şi pentru debitor, aceeaşi cu cea pentru creditor, respectiv de 40.000 de lei.

    Planul de reorganizare va putea fi propus de către debitor, cu aprobarea AGA, dacă procedura a fost declanşată de acesta, de către administratorul judiciar sau de unul sau mai mulţi creditori deţinând împreună cel puţin 20% din valoarea totală a creanţelor. Nu va putea propune un plan de organizare acel debitor care a mai apelat la procedura insolvenţei în ultimii cinci ani.

    Executarea planului de reorganizare este propusă să fie realizată pe o perioadă de un an, putând fi prelungită cu până la 12 luni, dar fără a depăşi doi ani.

    Planul se consideră acceptat dacă este aprobat de deţinătorii a cel puţin 50% din totalul valoric al creanţelor îl aprobă.

    Persoanele cărora le este imputată insolvenţa unei firme sunt obligate să acopere din propria avere, parţial sau integral, datoriile societăţii respective şi nu vor mai avea dreptul să ocupe poziţia de administrator la alte companii timp de 10 ani de la data hotărârii judecătoreşti definitive.

    Judecătorul sindic va putea debloca anumite situaţii, atunci când creditorii nu sunt activi în procedură. Astfel, dacă nu se poate lua o hotărâre în adunarea sau în comitetul creditorilor, administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar poate sesiza instanţa în vederea pronunţării unei hotărâri, fiind prevăzută expres obligaţia judecătorului sindic de a se pronunţa asupra viabilităţii planului de reorganizare, propus de debitor sau creditori şi aprobat de adunarea creditorilor.

    Creditorul care deţine mai mult de 50% din valoarea totală a creanţelor poate să decidă, fără consultarea adunării creditorilor, desemnarea unui administrator judiciar sau lichidator judiciar în locul celui provizoriu.

  • Reducerea CAS sau creşterea bazei salariale neimpozitate

    Guvernul va opta, în luna octombrie, la elaborarea bugetului pe anul viitor, între reducerea contribuţiilor de asigurări sociale şi creşterea bazei salariale nesupuse impozitării, respectiv neimpozitarea salariului minim, cele două variante fiind studiate ca impact bugetar, a anunţat premierul Ponta.
    “Avem de decis – şi asta decidem în cursul lunii octombrie, după care propunem în noiembrie Parlamentului – unde mergem cu relaxarea fiscală pe piaţa muncii: mergem la reducerea contribuţiilor de asigurări sociale, e una dintre variante, iar a doua variantă este creşterea bazei salariale nesupuse impozitării, adică să ducem mai sus salariul pe care nu-l impozităm cu absolut nimic, practic salariul minim să nu-l impozitm cu acel 16%. Sunt două variante de lucru pe care le studiem acum ca impact bugetar şi până la sfârşitul lunii octombrie decidem”, a spus Ponta la Antena 3.
    În acest an, salariul minim brut pe ţară garantat în plată a fost majorat în două etape, cu câte 50 de lei. Începând din 1 februarie, salariul minim brut pe economie a fost majorat de la 700 la 750 de lei, iar din 1 iulie a urcat la 800 de lei.
    Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a declarat, la finele lunii septembrie, că prin bugetul de stat pentru anul 2014 se încearcă reducerea CAS cu trei puncte procentuale, susţinând că în rest taxele sunt “foarte mici”.
    La rândul său, premierul Victor Ponta declara, în 16 septembrie, că dacă ar fi pus să aleagă o măsură fiscală pentru anul viitor, ar opta pentru reducerea contribuţiilor de asigurări sociale la angajator, faţă de majorarea salariilor sau reducerea TVA, deoarece nivelul acestor contribuţii este foarte înalt.

  • Parcul Industrial, loc de seminarii dar nu şi de afaceri

    Deşi lucrările de amenajare a Parcului Industrial au fost demarate încă de pe vremea premierului Tăriceanu, fiind alocate de-a lungul anilor fonduri importante atât de la bugetul local cât şi de la bugetul statului, nici la această oră locaţia nu poate atrage investitori, fiind doar gazda unor seminarii. Un astfel de seminar a avut loc vineri, când, în prezenţa primarului Stan, a fost dezvelită şi o placă, la eveniment participând şeful Patrontului IMM-urilor gălăţene, Marian Filimon, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Galaţi, Ion Mocanu, dar şi reprezentanţi din ţară ai Asociaţiei Parcurilor Industriale, Tehnologice şi Ştiinţifice şi a Incubatoarelor de Afaceri din România. Cât de relevante au fost discuţiile pe marginea importanţei Parcului Industrial în cadrul dezvoltării economiei gălăţene este greu de spus, atât timp cât locaţia este încă departe de a fi atractivă pentru orice investitor, şi asta după ce de pe ordinea de zi a şedinţei extraordinare de Consiliu Local care a avut loc vineri au fost retrase proiectele de hotărâre prin care societatea SC Industrial Parc SRL, condusă de Costică Voicu, urma să preia în administrare activele parcului, motivul oficial fiind legat de necesitatea analizării unor documente. Argument care seamănă cu cel invocat în cadrul şedinţei anterioare de Consiliu Local, când a fost retras de pe ordinea de zi proiectul de hotărâre care viza un schimb de terenuri între Primăria Galaţi şi Şantierul Naval Galaţi, lucru care, dacă ar fi devenit realitate, ar fi condus la efectuarea unei investiţii de circa 600.000 de euro şi înfiinţarea câtorva sute de locuri de muncă. Deşi primarul Stan declara atunci că mai trebuie puse la punct nişte documente şi că proiectul ar urma să intre pe ordinea viitoarei şedinţe de Consiliu Local, acest lucru nu s-a întâmplat.

    În condiţiile în care Galaţiul este fruntaş la capitolul şomaj, este greu de înţeles de ce autorităţile locale nu fac tot posibilul la capitolul investiţii dar dau dovadă de zel atunci când este vorba de organizarea unor petreceri sau alte manifestări despre care nu se poate spune că ar reprezenta o prioritate pentru oraş. În rest, să sperăm că se va găsi până la urmă o soluţie pentru ca drumul de acces spre Parcul Industrial să fie asfaltat, respectiv ca municipalitatea să găsească o soluţie legală pentru rezolvarea problemei apărute ca urmare a dificultăţilor cu care se confruntă firma care trebuia să execute lucrarea.

  • Combinatul mai pierde un furnal

    Furnalul 2, care a fost construit în anul 1969, a fost pus la pământ la peste zece ani de la privatizarea Sidex, mai exact sâmbătă, începând cu ora 11. Anunţul legat de demolarea controlată a furnalului 2 a fost comunicat vineri prin intermediul reţelei interne de net a colosului siderurgic, lucru care nu e de mirare, dacă ţinem cont de faptul că, aşa cum a relatat ziarul nostru în premieră acum câteva săptămâni, conducerea fostului colos siderurgic a obţinut undă verde pentru acest demers din partea Agenţiei de Protecţie a Mediului Galaţi. Reamintim că pe lista obiectivelor puse la pământ recent figurează şi alte capacităţi de producţie, cum ar fi furnalul 1 dar şi oţelăria 2, dar aceasta va fi completată cu alte capacităţi pe care conducerea doreşte să le pună la pământ, fie pentru a valorifica fierul vechi, fie pentru a scăpa de plata taxelor aferente către Consiliul Local. Motivul invocat de conducere a fost vechimea instalaţiilor, respectiv faptul că acestea erau energofage şi neperformante.

    Liderul Sindicatului Naţional Solidaritatea al Metalurgiştilor, Gheorghe Tiber, ne-a declarat că demolarea furnalului 2, care nu mai era funcţional, reprezintă încă un indiciu în ceea ce priveşte direcţia spre care se îndreaptă combinatul şi care, în opinia sa, nu este una bună. În timp ce Gheorghe Tiber se arată sceptic, premierul Victor Ponta a declarat sâmbătă la o emisiune TV că la anul taxele de cogenerare vor fi reduse la jumătate şi că Sidex reprezintă o unitate care se află în atenţia Guvernului României.

    Poziţia premierului este de apreciat, dar ar fi la fel de apreciat dacă facilităţile acordate ar fi condiţionate de menţinerea unui anumit număr de locuri de muncă, de efectuarea unor investiţii sau de realizarea unei anumite producţii de oţel. În cei zece ani de la privatizare numărul capacităţilor de producţie şi a instalaţiilor s-a redus la circa o treime iar numărul de salariaţi a scăzut în număr îngrijorător, fără ca cei care au plecat să aibă posibilitatea să îşi găsească un nou loc de muncă într-in judeţ fruntaş de ani de zile la capitolul şomaj şi unde investiţiile în producţie sunt rara avis.

  • Câţi salariaţi şi câte contracte de muncă există în România

    România avea, la sfârşitul lunii septembrie, 5.131.022 de salariaţi şi peste 5,6 milioane de contracte individuale de muncă active, 91,70 la sută dintre ele fiind încheiate pe perioadă nedeterminată, informează, joi, Inspecţia Muncii (IM). Potrivit sursei citate, la sfârşitul lunii septembrie erau înregistraţi 5.131.022 de salariaţi, la 470.516 angajatori. De asemenea, în Registrul general de evidenţă a salariaţilor erau înregistrate 5.644.084 de contracte individuale de muncă active. “Dintre acestea, 5.175.615. de contracte sunt încheiate pe durată nedeterminată şi 468.469 pe durată determinată. Contractele individuale de muncă încheiate pe durată nedeterminată reprezină 91,70 la sută din total”, a precizat IM.
    La aceeaşi dată, în Registrul general de evidenţă a salariaţilor se regăseau 5.131.022 salariaţi activi, adică persoane care aveau cel puţin un contract individual de muncă legal, precum şi 470.516 de angajatori activi, care aveau cel puţin un salariat activ.

  • Stomatologii şi avocaţii vor şi ei impozit forfetar

    Cabinetele stomatologice şi cabinetele de avocaţi solicită introducerea şi în aceste domenii a impozitului forfetar, a declarat joi ministrul delegat pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism, Maria Grapini, la conferinţa „Partnering for the future”.
    Grapini a spus că feedback-ul mediului de afaceri la măsura impozitului forfetar, aprobată miercuri de Guvern, este unul pozitiv şi a subliniat că proiectul a fost votat în unanimitate în Consiliul Economic şi Social, structura de dialog social care reuneşte reprezentanţii Guvernului, patronatelor şi sindicatelor.
    Impozitul forfetar ar urma să fie aplicat în România de la 1 ianuarie 2014.
    Potrivit proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, persoanele juridice române sunt obligate la plata impozitului forfetar dacă la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent au înscrisă în actele constitutive ca activitate principală una din următoarele activităţi corespunzătoare codurilor CAEN: 4520 – „Întreţinerea şi repararea autovehiculelor”, 5510 – „Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare”, 5520 – „Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată”, 5530 – „Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere”, 5590 – „Alte servicii de cazare”, 5610 – „Restaurante”, 5621 – „Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente”, 5629 – „Alte servicii de alimentaţie n.c.a.”, 5630 – „Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor”.
    De asemenea, proiectul prevede, între altele, că societăţile vor plăti impozit forfetar dacă au realizat o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 de milioane de euro, echivalent în lei, sau deţin active totale care nu depăşesc echivalentul în lei a 43 de milioane de euro, conform ultimei situaţii financiare aprobate, au un număr mediu anual de salariaţi mai mic de 250 de persoane şi nu se află în dizolvare, potrivit legii.

  • Comisia Europeană va finaliza în acest an investigaţia privind contractele Hidroelectrica cu Alro şi Mittal

    Comisia Europeană va finaliza în acest an investigaţia privind un posibil ajutor de stat în contractele Hidroelectrica cu Alro Slatina şi ArcelorMittal Galaţi, a declarat joi preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, la o conferinţă pe teme de concurenţă.
    Comisia Europeană a declanşat în urmă cu doi ani mai multe investigaţii privind contractele Hidroelectrica încheiate cu marii consumatori de energie, respectiv Alro Slatina şi ArcelorMittal Galaţi, şi cu traderii de energie, aşa-numiţii “băieţi deştepţi”.
    “Ne aşteptăm ca investigaţia privind contractele cu Alro şi ArcelorMittal să fie finalizată în acest an. Cea privind contractele cu traderii de energie ne aşteptăm să dureze până anul viitor”, a spus Chiriţoiu.
    Sâmbătă, la Sinaia, Chiriţoiu spunea că, din punctul de vedere al statului român, contractele Mittal şi Alro cu Hidroelectrica nu reprezintă ajutor de stat.
    “Vom transmite Comisiei Europene punctul de vedere al statului român, respectiv că, în opinia noastră, contractele cu Alro şi ArcelorMittal nu reprezintă ajutor de stat, ci sunt contracte comerciale normale. În ceea ce priveşte Alro, este un contract pe termen mediu şi lung, cu o formulă de calcul care ţine cont de preţurile internaţionale, ceea ce este un mecanism normal, aplicat şi în alte ţări. Celălalt contract, cel cu ArcelorMittal, este un contract încheiat pe bursă de energie OPCOM, în mod transparent”, a precizat Chiriţoiu.
    Potrivit acestuia, în ceea ce priveşte contractele încheiate de Hidroelectrica cu traderii de energie, statul român s-a abţinut.
    “Ministerul Economiei, după ce s-a consultat cu noi (cu Consiliul Concurenţei — n.r.), a decis să se abţină. Noi nu suntem obligaţi să le răspundem, Comisia trage propriile concluzii”, a mai spus Chiriţoiu.
    Comisia Europeană a declanşat aceste investigaţii în urma unor plângeri depuse la Bruxelles, de Fondul Proprietatea, acţionar minoritar la Hidroelectrica.
    Între timp, Hidroelectrica a intrat în insolvenţă, iar contractele cu traderii au fost denunţate în vara anului trecut.
    Contractul cu Alro prevede plata unui preţ la energie în funcţie de cotaţiile internaţionale ale aluminiului la Bursa de Metale de la Londra.
    Totodată, contractele cu ArcelorMittal Galaţi, care au fost valabile în 2010 şi 2011, au fost încheiate pe bursa de energie OPCOM în condiţii contestate de restul participanţilor la piaţă: ArcelorMittal a depus o solicitare de a cumpăra energie la un preţ atât de mic, încât doar Hidroelectrica putea să îi furnizeze electricitate în aceste condiţii. Preţul era cu 25% mai mic decât media pieţei.
    În decembrie 2010, când a fost încheiat contractul pentru anul 2011, pe lângă oferta de cumpărare a ArcelorMittal pe bursă mai erau şi alte solicitări de cumpărare de energie din partea altor companii, la preţuri mai bune, la care, dacă Hidroelectrica ar fi răspuns, ar fi avut un câştig mai mare.
    Restul participanţilor la piaţă au acuzat faptul că această tranzacţie, deşi efectuată pe bursă, a fost decisă înainte.
    Oficialii Ministerului Economiei declarau, la acea dată, că această tranzacţie a avut şi o componentă socială, în condiţiile în care combinatul din Galaţi are peste 8.000 de angajaţi, iar costurile ArcelorMittal cu energia sunt foarte mari.

  • Avansul către agricultori urmează să fie plătit începând cu 16 octombrie

    Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, l-a informat miercuri pe premierul Victor Ponta şi pe ceilalţi colegii de Cabinet că proiectele de acte normative privind avansurile către agricultori şi banii aferenţi motorinei pentru lucrările agricole vor fi adoptate săptămâna viitoare.
    “Proiectele de acte normative sunt deja pe circuit, săptămâna viitoare le vom adopta. Avansurile vor începe în 16 octombrie. De asemenea, astăzi am finalizat şi proiectul de hotărâre de guvern cu privire la motorină şi vom începe să plătim deconturile pe ceea ce înseamnă motorină pe acest trimestru şi pe anul viitor, deci lucrurile au intrat în format normal. Sigur că mai rămâne să stabilim plata de la bugetul de stat cu privire la plata pe suprafaţă, pentru a avea o cifră globală şi, cu siguranţă, această sumă va fi mai mare decât anul trecut”, a declarat ministrul Agriculturii.
    Victor Ponta declara anterior, în deschiderea şedinţei de Guvern, că 2013 a fost un an record pentru agricultura din România.
    “Dacă era un an rău, era din cauza Guvernului. Dacă e un an bun, este datorită ploii. Înţeleg până la urmă şi necazul acesta din primele zile din octombrie, cu ploaie şi intemperii, înţeleg că pentru agricultura din 2014 este un lucru bun că avem apă. O să vă rog, domnule ministru Constantin ca, împreună cu ministerul de Finanţe şi ministerul Bugetului, să stabilim în perioada imediat următoare cu cât creştem anul viitor subvenţiile şi cum acordăm, inclusiv pe cea pentru motorină. În spaţiul, sigur, legat de ce vine de la UE şi ce punem de la bugetul public şi să le plătim din timp. Cum am făcut şi anul trecut, că, de fapt, acesta a fost secretul anului actual”, a spus premierul.
    Totodată, premierul a declarat, în context, că pentru anul viitor trebuie avută în vedere aplicarea TVA în mod diferenţiat şi la alte alimente, susţinând că reducerea TVA la pâine a reprezentat un succes.
    “Pâinea s-a ieftinit. Nu s-a ieftinit cu 15%, cât am vrut noi, dar s-a ieftinit şi e importantă combaterea evaziunii fiscale. Vreau să ne concentrăm şi să aplicăm şi la alte alimente acest TVA diferenţiat, pentru că este un proiect de succes”, a declarat Victor Ponta.

  • Românii din străinătate vor trimite în acest an în ţară 3,6 miliarde dolari, în stagnare faţă de 2012

    România va înregistra în acest an remiteri de 3,6 miliarde de dolari de la românii care lucrează în străinătate, potrivit unui raport al Băncii Mondiale (BM), nivel similar celui estimat anterior de instituţie pentru anul trecut şi cu mult sub sumele consemnate înainte de criză. Astfel, remiterile către România se vor plasa în acest an la 3,6 miliarde de dolari, în timp ce numărul migraţiilor internaţionale a urcat cu 4,8% faţă de 2010, reiese dintr-un raport prezentat miercuri de Banca Mondială.
    Potrivit datelor publicate de instituţie în luna mai, remiterile către România au totalizat anul trecut 3,66 miliarde de dolari, principalele ţări de origine fiind Italia şi Spania. Astfel, în România au intrat anul trecut, din Italia şi Spania, câte 1,07 miliarde de dolari, potrivit statisticilor Băncii Mondiale. Alte ţări care figurează cu sume importante de bani trimise acasă în 2012 de români sunt Statele Unite (240 milioane de dolari), Ungaria (237 milioane de dolari), Israel (236 milioane de dolari), Germania (184 milioane de dolari), Canada (131 milioane de dolari), Austria (78 milioane de dolari), Franţa (73 milioane de dolari), Marea Britanie (71 milioane de dolari) sau Grecia (58 milioane de dolari).
    Remiterile către România au atins un nivel record în 2008, anul declanşării crizei financiare mondiale, când s-au plasat la 9,38 miliarde de dolari, potrivit BM. A urmat o scădere abruptă în 2009, când au fost înregistrate remiteri de 4,9 miliarde de dolari.
    Numărul emigranţilor români se ridica la 2,77 milioane la nivelul anului 2010, potrivit datelor Băncii Mondiale. La nivel mondial, remiterile către ţările în curs de dezvoltare vor creşte în acest an cu 6,3%, la 414 miliarde de dolari, şi ar putea ajunge la 540 miliarde de dolari în 2016, estimează BM.