word-monitor

Category: Comunitate

  • Administratorii agenţiei de turism care îşi ţepuiau clienţii nu fac închisoare

    Judecătoria Galaţi i-a condamnat pe Ioan Olaru şi Ciprian Iulian Olaru, tată şi fiu, la câte trei ani de închisoare, dar cu suspendarea executării pentru înşelăciune în formă continuată. Cei doi au ajuns în atenţia poliţiştilor după ce zeci de gălăţeni au rămas fără bani pentru că au făcut greşeala de a apela la agenţia acestora de turism ca să-şi procure bilete de avion sau de autocar pentru călătorii turistice în Europa şi America. Agenţia de turism SC Bene Travel 2010 SRL Galaţi le lua banii oamenilor, iar apoi îi anunţa că au apărut diverse probleme la companiile aeriene sau la cele de transport rutier. Escrocheria s-a derulat în perioada octombrie 2010 – septembrie 2011, iar oamenii au fost puşi în situaţii extrem de dificile. Au fost şi cazuri când biletele de avion erau valabile doar la dus, pentru ca la întoarcere călătorii să constate că trebuie să plătească din propriul buzunar biletele, al căror preţ se ridica la câteva mii de lei.

    Condamnat pentru aceleaşi fapte

    Procurorii au constatat că au fost înşelate 41 de persoane, prejudiciul fiind de 8.924 de euro şi 28.208 lei. Familia Olaru nu şi-a asumat vina pentru cele întâmplate. În declaraţia dată procurorilor, Ioan Olaru a declarat că situaţia creată s-ar datora Direcţiei Generale a Finanţelor Publice. Procurorii au cerut arestarea preventivă a celor doi bărbaţi, dar Judecătoria Galaţi a decis să îi judece în libertate, iar la ultimul termen de judecată magistraţii le-au acordat timp pentru a restitui banii clienţilor, lucru care nu s-a întâmplat. În consecinţă, instanţa i-a obligat să restituie sumele amintite anterior gălăţenilor ţepuiţi.

    De menţionat este că Judecătoria Galaţi l-a condamnat recent la trei luni de închisoare cu suspendare pentru înşelăciune în formă continuată pe Ciprian Iulian Olaru, administrator al SC Bene Travel 2010 SRL Galaţi, pentru fapte similare. Trei gălăţeni care apelaseră la agenţia sa de turism nu au mai plecat în voiajele dorite, dar nici nu au mai primit banii înapoi. Judecătorii l-au obligat pe administratorul agenţiei de turism să restituie şi peste 2.000 de euro, reprezentând sumele de bani plătite de clienţii săi în schimbul voiajelor neefectuate.

  • Steagul României, la rondoul de la General

    Rondoul de la magazinul General a intrat recent în focul lucrărilor de reabilitare şi de modernizare, un lucru de apreciat ţinând cont de starea rondoului. Dacă lucrările se desfăşoară în condiţii corespunzătoare, aşa cum am putut observa acum câteva zile, când am trecut prin zonă, un fapt la fel de apreciat este faptul că la rondou a fost amplasat pe un catarg steagul României.

  • Bani pentru spitale până la jumătatea lui octombrie

    Toate spitalele gălăţene aşteaptă rectificarea de buget. Săptămâna trecută chiar a avut loc la Prefectură o videoconferinţă legată de acest subiect şi s-a specificat clar de la Ministerul Sănătăţii şi de la conducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate că managerii spitalelor trebuie să se descurce cu banii pe care îi au. „Deocamdată, potrivit datelor pe care noi le avem în acest moment, la nivelul judeţului nostru spitalele au finanţare până la jumătatea lunii octombrie. De abia mai apoi se vor aloca sumele pentru trimestrul patru şi se va face rectificarea”, a precizat dr. Elena Vrabie, directorul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Galaţi.

  • Sute de locuitori ai comunei Suhurlui au rămas fără apă curentă

    Sute de locuitori ai comunei Suhurlui au rămas fără apă curentă

    Aproape 300 de locuitori ai comunei Suhurlui sunt nevoiţi să care apă de la fântânile din zonă deoarece de două luni de zile alimentarea cu apă în sistem centralizat este oprită. Comuna Suhurlui nu dispune de alimentare proprie, iar furnizarea este asigurată de comuna Rediu. Consilierul local PDL din Suhurlui, Andrei Frangulea, îl acuză pe Gigi Țuţu, primarul comunei, de abuz. Din discuţiile pe care le-a avut cu primarul din Rediu, a reieşit faptul că Primăria Suhurlui are o datorie de peste un miliard la Primăria Rediu, care înseamnă plăţi neefectuate pe o perioadă mai mare de 6 luni. Cu toate că localnicii sunt deja nevoiţi să care apa cu căruţele, nici nu o pot face la toate cele aproximativ 20 de fântâni din comună deoarece multe dintre acestea au apă care conţine un procent ridicat de nitriţi, în urma unei analize efectuate de Direcţia de Sănătate Publică.

    Conform spuselor consilierului Frangulea, primarul din Suhurlui susţine că facturile au fost plătite, în timp ce cealaltă tabără spune contrariul. „Facturile sunt plătite la primăria Suhurlui, iar primarul susţine că a achitat, în vreme ce conducerea din Rediu vine cu facturile pe masă şi demonstrează că nu au fost plătite de anul trecut. Oamenii sunt disperaţi şi foarte mulţi bătrâni nu mai au putere să tragă apa din fântâni. Aceştia au pichetat primăria şi nu au primit niciun răspuns concret. Trebuie să se afle unde sunt banii”, a spus Andrei Frangulea. De asemenea, acesta a spus că sunt dispuşi să meargă mai departe, sesizând penal situaţia.

    În replică, Gigi Țuţu, primarul comunei Suhurlui, spune că povestea e lungă, dar a acţionat în beneficiul localnicilor şi nu e nimic ilegal la mijloc. Cu toate acestea, susţine că nu se poate înţelege sub nicio formă cu primarul celeilalte tabere. „Nu mi-a fost predată infrastructura de apă pentru că aveam un proiect comun şi nu aveam cum să fac plăţi către Rediu. Din 2008, de când ne-am rupt de Rediu, aşa o ţinem. Nu mi-a fost predată conducta, au intervenit avarii şi nu am avut cum să suport cheltuielile reparaţiilor, aşa că am achitat din plăţile oamenilor. Cu primarul din Rediu nici nu m-am putut înţelege, deci situaţia a rămas aşa. Cu toate astea, am demarat un proiect de forare a puţului şi în maxim o lună de zile o să avem apă proprie”, a explicat primarul.

    Primarul comune Rediu, Fănel Mihai, nu a putut fi contactat telefonic pentru a prezenta un punct de vedere în legătură cu acest subiect.

  • Jaf la una din casieriile RCS-RDS din Galaţi

    Jaf la una din casieriile RCS-RDS din Galaţi

    Hoţii au furat casa de valori în care se aflau câteva telefoane mobile şi mai multe cartele. Absenţa seifului a fost observată la câteva ore de când femeia de serviciu a deschis incinta pentru curăţenie şi atunci a declanşat alarma. Spargerea s-a dat prin spaţiul comercial alăturat casieriei. Se pare că hoţii au tăiat lacătul magazinului, după care au reuşit să intre în încăpere. Cum ţinta jefuitorilor era casieria RCS-RDS, indivizii au tăiat peretele din rigips care despărţea cele două spaţii comerciale şi au plecat cu seiful. Imediat după descoperirea jafului, mai multe echipaje ale Poliţiei au sosit la faţa locului şi au izolat zona pentru cercetări. „În urma primelor verificări efectuate, poliţiştii au stabilit că suspecţii, prin dislocarea unui perete din rigips, au pătruns în interiorul societăţii comerciale şi au sustras un seif în care se aflau mai multe aparate telefonice şi cartele SIM. În cauză se continuă cercetările în vederea prinderii autorilor”, a precizat cms. Cristina Tatulici, purtătorul de cuvânt al IPJ Galaţi. Se pare că hoţii au reuşit să scoată din priză şi camera de supraveghere, care surprindea seiful.

  • Prefectura Galaţi dispune de o platformă comunicaţională informatizată unică

    Prefectura Galaţi beneficiază de o platformă comunicaţională informatizată unică în ţară, care permite primăriilor din judeţ să efectueze schimburi de informaţii şi date, dar şi să se folosească de o arhivă digitizată unde pot fi stocate toate documentele administrative. Este vorba despre un proiect cu fonduri europene al Prefecturii, în valoare de 1.998.850 lei, din care contribuţia UE reprezintă 85%, iar cea a Guvernului 15%, prin Programul Operaţional „Dezvoltarea capacităţii administrative”.

    „O astfel de platformă comunicaţională nu mai are nicio Prefectură din ţară, dar ca arhiva digitizată mai sunt. Acestă platformă este de fapt un spaţiu virtual care are nişte reguli de funcţionare, iar cele 65 de unităţi administrativ-teritoriale pot comunica direct între ele toate informaţiile care ţin de obiectul de interes sau de activitate, ori pot comunica cu noi”, a spus directorul Prefecturii Galaţi, Vasile Pârlog. El a mai precizat că dintre primăriile din judeţ doar cea a municipiului Galaţi nu este inclusă în acest program deoarece are un volum prea mare de date, care nu pot fi stocate pe serverele existente.

    Prin implementarea acestui proiect, pe lângă gestionarea electronică a documentelor din reţea, platforma comunicaţională are multiple utilizări, precum generarea de rapoarte pe baza datelor colectate şi existente în reţea sau transmiterea de informaţii între toate entităţile cuprinse. Potrivit reprezentanţilor Prefecturii Galaţi, se urmăreşte astfel debirocratizarea, promovarea schimbului electronic de documente, transferul arhivei fizice a Prefecturii pe suport electronic, accesul transparent şi facil la informaţiile de interes public prin selectarea şi plasarea acestora pe site-ul Prefecturii, reducerea timpului pentru obţinerea informaţiilor necesare.

    Dacă arhiva digitizată a Prefecturii Galaţi este deja funcţională, din data de 20 august se va putea utiliza şi platforma comunicaţională informatizată de către primăriile din judeţ.

  • Militarul condamnat pentru proxenetism este mulţumit cu pedeapsa primită

    Daniel Troacă, plutonier la unitatea militară 01551 din Galaţi, a fost condamnat iniţial de către Judecătoria Galaţi pentru proxenetism la trei ani şi patru luni de închisoare. Militarul, condamnat într-o primă fază de Curtea de Apel Galaţi la doi ani şi şase luni de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, transformase apartamentul soacrei sale într-un adevărat bordel, unde „activau” la un moment dat trei minore, cu vârste cuprinse între 15 şi 17 ani. El i-a propus iniţial uneia dintre minore să se prostitueze, urmând să împartă în mod egal câştigurile. Troacă îi făcea rost de clienţi şi ţinea legătura cu fata prin telefon pentru a o duce sau  a o lua din diverse locaţii din Galaţi. Minora şi-a atras în „afacere” şi o prietenă de 17 ani, iar apoi grupul care oferea plăceri sexuale pe bani s-a întregit cu a treia fată, tot minoră. Tarifele variau între 100 şi 200 de lei, iar Troacă lua jumătate din bani.

    19.000 de lei obţinuţi din proxenetism

    Daniel Troacă şi-a retras recent recursul de la Curtea de Apel Galaţi, de teamă să nu primească o pedeapsă şi mai mare, aşa cum a procedat şi în dosarul în care a fost condamnat pentru trafic de influenţă. Lui Daniel Troacă i-a venit ideea de a deveni proxenet după ce s-a angajat cu jumătate de normă la o firmă de taxi din Galaţi, unde lucra după orele de program la unitatea militară. Povestea a luat sfârşit după ce mama unei minore a reclamat la Poliţie faptul că fiica sa era obligată să se prostitueze, însă poliţiştii au aflat că în spatele întregii afaceri era, de fapt, militarul de la unitatea militară 01551 din Galaţi. Pentru a nu da de bănuit, Troacă îşi instruise fetele să spună că au peste 18 ani, dar pus în faţa dovezilor, militarul a recunoscut tot. Daniel Troacă şi Mihail Boldea au fost colegi de celulă pentru două săptămâni, militarul fiind arestat atunci preventiv pentru proxenetism. Anchetatorii au descoperit că Troacă a obţinut 19.000 de lei din proxenetism, judecătorii dispunând ca banii să fie acum confiscaţi în folosul statului.

  • Galaţiul şi Tulcea se unesc pentru binele ştiinţei

    Conducerea Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi are în vedere încheierea unui protocol de parteneriat cu Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea (ICEM), instituţie publică cu profil ştiinţific şi cultural, sub autoritatea Consiliului Judeţean Tulcea, al cărui scop este cercetarea fundamentală şi aplicativă în vederea protejării şi valorificării ştiinţifice, educative, culturale şi turistice a patrimoniului natural şi cultural, cu precădere a celui nord-dobrogean.

    „Am fost la Tulcea, la invitaţia colegilor de la ICEM şi am vizitat Centrul Muzeal Ecoturistic Delta Dunării, în care sunt prezentate elemente specifice cadrului natural şi social din rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi Podişul Nord-Dobrogean. Vrem să avem o colaborare între cele două instituţii, care să fie benefică pentru toţi locuitorii celor două judeţe şi nu numai. Galaţiul şi Tulcea au un patrimoniu ştiinţific şi cultural care trebuie promovat şi arătat publicului. Intenţionăm să fructificăm acest protocol prin schimbul de expoziţii temporare: noi mergem la Tulcea şi invers. Sau vom demara proiecte ştiinţifice în comun, fie că vorbim de realizarea unor expoziţii sau derularea unor activităţi de cercetare”, a declarat Emil Strungă, managerul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi.

    Principalele direcţii  de cercetare – dezvoltare şi valorificare cultural-educativă ale ICEM Tulcea sunt: arheologia, istoria veche şi medievală, istoria modernă şi contemporană, artele plastice şi decorative, etnografia şi arta populară, biologia (botanică, entomologie, malacologie, ihtiologie, ornitologie, mamalogie), ecologie, pedologie şi tehnologii de conservare şi restaurare a patrimoniului.

  • Procesul privind amendarea CJ Galaţi în dosarul apartamentelor de lux se va judeca la Adjud

    Curtea de Apel Galaţi a decis zilele trecute ca dosarul ce vizează amendarea Consiliului Judeţului Galaţi pentru că nu a vândut chiriaşilor de lux apartamentele la preţul de deviz să fie strămutat de la Judecătoria Galaţi la Judecătoria Adjud. De menţionat este că judecătorii şi directorii de deconcentrate au mai obţinut amendarea Consiliului Judeţului cu 50 de lei pentru fiecare zi de întârziere şi în alt dosar. Pe de altă parte, magistraţii şi directorii de deconcentrate vor ca procesul privind apartamentele în care locuiesc cu chirie să nu se mai judece la Galaţi, iar judecătorii au suspendat procesul, urmând ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să decidă dacă se impune sau nu o astfel de mutare. Prefectura renunţase la anularea hotărârii 763/21.02.2012 a Consiliului Judeţului (CJ) Galaţi pe cale judecătorească, dar magistraţii le-au respins cererea, luând în schimb decizia să suspende acţiunea în baza Codului de Procedură Civilă.  Prefectura luase în colimator Consiliul Judeţului, susţinând că aleşii judeţeni au luat act de obligarea CJ Galaţi la încheierea de contracte de vânzăre cumpărare pentru locuinţele deţinute de magistraţi şi funcţionarii publici în blocurile L, Delta, B4, A16, V3 şi V5, dar au făcut cu totul altceva.

    Dosare peste dosare, dar nicio certitudine

    Cei 33 de chiriaşi au cerut, la rândul lor, anularea hotărârii 763/21.02.2012 pe motiv că aceasta ar presupune vânzarea locuinţelor la preţul pieţei, nu la cel de deviz, şi au avut, deocamdată, câştig de cauză la Tribunal. Magistraţii şi şefii de instituţii deconcentrate au obţinut şi anularea hotărârii 799/2012 a CJ Galaţi, astfel că până acum mai mulţi chiriaşi au cerut instanţei să constate că sunt proprietari pe apartamentele de serviciu din patrimoniul Consiliului Judeţului Galaţi. Sumele pe care ar trebui să le plătească pentru apartamente pornesc de la 152 de lei şi ajung la 17.000 de lei. Chiriaşii susţin că au procedat de această manieră pentru că forul deliberativ judeţean a încălcat hotărârea judecătorească, neţinând cont de indicii de amortizare fizică în raport cu valoarea apartamentelor. Consilierii judeţeni au adoptat cele două hotărâri amintite, în ideea că vor duce la îndeplinire hotărârea judecătorească, care îi obliga să vândă apartamentele, dar după propriile condiţii, asta însemnând actualizarea preţurilor de vânzare a locuinţelor.

  • Noua lege a restituirii proprietăţilor – măsurile compensatorii

    Datorită interesului larg de care se bucură finalizarea procesului de restituire a proprietăţilor, interes manifestat atât în cadrul audienţelor acordate, cât şi prin intermediul a numeroase petiţii, ne-am propus să prezentăm, în câteva materiale succesive, principalele prevederi ale Legii nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.278 din 17 mai 2013. În ziarul de astăzi, vom prezenta măsurile compensatorii.

    Cererile de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist din România, care nu pot fi soluţionate prin restituire în natură, se soluţionează prin acordarea de măsuri compensatorii sub formă de puncte. Pentru realizarea în concret a acestor măsuri, se constituie Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor. Comisia Naţională preia atribuţiile Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor şi are, printre altele, competenţa de a emite deciziile de compensare a imobilelor. În acest scop, entităţile învestite de lege transmit Secretariatului Comisiei Naţionale deciziile prin care propun acordarea de măsuri compensatorii, împreună cu documentaţia aferentă. După parcurgerea procedurii de verificare şi evaluare, valoarea imobilului care face obiectul propunerii se exprimă în puncte, un punct valorând un leu. În urma validării propunerii, această valoare se înscrie în decizia de compensare prin puncte a imobilului preluat abuziv, care se va emite de Comisia Naţională.

    Titlurile de valoare nominală emise de Ministerul Finanţelor Publice în temeiul Legii nr.10/2001, până la data de 21 mai 2013 şi nevalorificate se convertesc în puncte prin decizia de compensare a Comisiei Naţionale, după depunerea cererii de convertire şi a titlurilor de valoare nominală în original de către persoana îndreptăţită. Punctele stabilite prin decizia de compensare emisă pe numele titularului dreptului de proprietate sau al moştenitorilor săi nu pot fi afectate de măsuri de plafonare. Dacă decizia se emite pe numele altor persoane, se acordă un număr de puncte egal cu suma dintre preţul plătit fostului proprietar sau moştenitorilor acestuia şi un procent de 15% din diferenţa până la valoarea imobilului stabilită la nivelul Comisiei Naţionale, fără a se putea depăşi această valoare. În cazul în care din documentele depuse la dosar nu rezultă preţul plătit fostului proprietar, punctele acordate se plafonează la 15% din valoarea stabilită la nivelul Comisiei Naţionale. Decizia de compensare se comunică persoanelor îndreptăţite în termen de 45 de zile de la data emiterii. În caz de invalidare, decizia motivată se comunică în termen de 60 de zile de la data emiterii.

    În vederea valorificării punctelor acordate ca măsură compensatorie, se constituie Fondul naţional al terenurilor agricole şi al altor imobile, administrat de Agenţia Domeniilor Statului, alcătuit din terenuri agricole şi alte imobile care nu fac obiectul retrocedării în natură. Până la 1 iulie 2014, Agenţia Domeniilor Statului publică pe pagina sa de internet lista imobilelor din Fondul naţional. Până la 1 ianuarie 2015, Comisia Naţională va face publică valoarea fiecărui imobil din Fondul naţional. Punctele acordate prin decizia de compensare pot fi valorificate prin achiziţionarea de imobile din Fondul naţional la licitaţiile publice naţionale, care se vor organiza începând cu data de 1 ianuarie 2016.

    În termen de 3 ani de la emiterea deciziei de compensare prin puncte, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2017, deţinătorul poate opta pentru valorificarea punctelor şi în numerar. În acest caz, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor emite anual titluri de plată pentru cel mult 14% din numărul punctelor acordate, ultima tranşă reprezentând 16% din acest număr. Sumele cuprinse în aceste titluri se plătesc de Ministerul Finanţelor Publice în termen de cel mult 180 de zile de la emitere.

    Plata sumelor de bani reprezentând despăgubiri în dosarele aprobate de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor înainte de data de 21.05.2013, precum şi a sumelor stabilite prin hotărâri judecătoreşti, definitive şi irevocabile la aceeaşi dată, se face în termen de 5 ani, în tranşe anuale egale, începând cu 1 ianuarie 2014. Cuantumul unei tranşe nu poate fi mai mic de 5.000 lei. Pentru plata acestor sume Comisia Naţională va emite titluri de despăgubire, pe baza cărora Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor  va emite titluri de plată, care se vor plăti de către Ministerul Finanţelor Publice în cel mult 180 de zile de la emitere.

    Obligaţiile privind emiterea titlurilor de despăgubire stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile la data de 21.05.2013 se vor executa potrivit procedurii de acordare a măsurilor compensatorii prevăzute de Legea nr.165/3013.

    În materialul următor, care este şi ultimul, ne vom referi la măsurile privind urgentarea soluţionării cererilor de restituire.

    Persoanele care se consideră lezate de autorităţile publice trebuie să ştie că Biroul teritorial Galaţi al instituţiei Avocatul Poporului le stă la dispoziţie pentru a le apăra drepturile  şi libertăţile în raporturile cu autorităţile publice şi poate fi contactat telefonic la numărul 0236/32.00.10 şi pe e-mail la adresa avpgalati@avp.ro. De asemenea, acordă audienţe de luni până joi, între orele 9 – 16, şi vineri, între orele 9 – 12, la sediul situat în Galaţi, Bulevardul Marea Unire, zona Faleza Dunării, în clădirea Camerei de Conturi.

    Expert, Liviu Coman-Kund