word-monitor

Author: Monitorul de Galati

  • Cazare pentru elevii Colegiului de Industrie Alimentară

    Anul viitor, elevii Colegiului Tehnic de Industrie Alimentară şi Turism “Dumitru Moţoc” vor avea locuri de cazare în clădirile anexe ale liceului. Momentan se efectuează lucrări de reabilitare, care vizează schimbarea de uşi şi geamuri, montarea de lambriuri şi igienizare, în valoare totală de un milliard de lei vechi.

    Deşi se lucrează la foc automat, camerele nu vor putea fi date în folosinţă în acest an.

    „Să zicem că lucrările de reabilitare se termină într-o lună, dar urmează achiziţionarea mobilierului, deci alţi bani. La vizita făcută zilele trecute de reprezentanţii Primăriei ni s-a zis să facem adrese prin care să solicităm pe rând bani pentru cele aproximativ 60 de locuri de cazare care ar urma să fie folosite de elevii noştri”, a spus directoarea Colegiului de Industrie Alimentară „Dumitru Moţoc”, Corina Gavrilă.

    În clădirea cuprinsă în proiectul de reabilitare se mai află şi câteva săli de clasă, dar şi laboratoare care vor putea fi utilizate după terminarea lucrărilor.

    „Următoarea investiţie este acoperişul, care are nevoie de reparaţii. Până atunci nu se va zugrăvi. Când se vor termina şi aceste lucrări va fi nevoie de bani pentru amenajarea băilor, bani pentru mobilier, iar pentru darea în folosinţă este nevoie de autorizaţia pentru funcţionare, care nu se dă de pe o zi pe alta, deci va mai dura”, a explicat purtătorul de cuvânt al Primăriei Galaţi, Mihai Costache.

    Până atunci, elevii colegiului vor trebui să găsească cazare pe la alte cămine, cum au făcut şi în ceilalţi ani. La început de an sunt înscrişi 1.140 de elevi, dintre care aproape 70% provin din mediul rural. „Copiii care locuiesc în comunele alăturate fac naveta, dar foarte mulţi au venit să le eliberăm adeverinţe de elevi ca să se poată caza la căminele din cadrul altor licee”, a mai spus directoarea colegiului.

  • Un maraton pe drumul viei şi al vinului gălăţean

    Ca în fiecare an, de Zilele Europene ale Patrimoniului, sărbătorite în luna septembrie, şi oraşul nostru organizează diferite acţiuni culturale, menite să se alăture acestui eveniment de o mare anvergură şi să promoveze patrimoniul gălăţean. Astfel, pentru a marca cea de-a XXI-a ediţie a ZEP, Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu, în colaborare cu Centrul Cultural „Dunărea de Jos”, organizează sâmbătă, 21 septembrie, o activitate mai amplă, intitulată „Drumul viei şi al vinului gălăţean”, care presupune vizitarea unor crame şi monumente istorice importante din Nicoreşti, Iveşti şi Buciumeni. Conform spuselor directorului Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi, Cătălin Negoiţă, organizatorii s-au gândit dacă este înţelept să fie derulat în continuare acest proiect, pus la punct înaintea evenimentelor tragice cauzate de inundaţiile din judeţ. Aceştia au decis ca activitatea să aibă loc, deoarece este una de mare anvergură desfăşurată la nivel internaţional şi merită derulată. În această mică excursie vor merge elevi şi alţi invitaţi ai organizatorilor.

    „Tema aleasă şi venită de la Uniunea Europeană este vitucultura şi pomicultura, ca oglindă a patrimoniului naţional. Pentru că Galaţiul este un judeţ cu tradiţie în viticultură, încă din Antichitate, dar mai ales din Evul Mediu, de ce nu am avea şi noi un drum al viei şi al vinului? Deoarece în Galaţi se practică viticultura pe scară largă şi nu putem acoperi întreaga zonă într-o singură zi, vom merge doar pe un segment. Acest segment se referă la partea de vest  judeţului. Vom face un traseu destul de lung, un drum maraton, unde vom încerca să acoperim Iveşti, Nicoreşti şi Buciumeni. Ne vom opri la obiectivele monument istoric, unde elevii şi cei invitaţi se vor bucura de ele. Toată acţiunea va dura aproximativ 12 ore”, a explicat Marius Mitrof, consilier al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, sufletul acestui proiect.

    De asemenea, în dimineaţa plecării în această excursie, Centrul Cultural “Dunărea de Jos” va organiza un flashmob – ansamblul “Doina Covurluiului” va pregăti o horă tradiţională, la care vor fi antrenaţi toţi participanţii la Drumul vinului şi al viei.

  • După viitură sinistraţii ajung la spital

    După viitură sinistraţii ajung la spital

    În zonele sinistrate nu doar distrugerea reprezintă o problemă, ci şi bolile. Încet-încet, după ce au ieşit din starea de şoc, oamenii ajung la spitale îmbolnăviţi de griji sau din cauza viiturii. În ultimele zile, la camerele de gardă ale Spitalului de Urgenţă Galaţi au ajuns mai multe persoane din zonele sinistrate care fie aveau traumatisme căpătate în timp ce luptau cu viitura, fie au suferit atacuri de panică.

    La camera de gardă a Spitalului de Urgenţă a ajuns ieri dimineaţă şi familia Pâslaru, părinţii fetiţei omorâte de viitură la Cudalbi.

    „Am o durere la coaste. Nu ştiu dacă e rupt ceva, dar mă doare de atunci, de când m-am ţinut de un copac când mă luptam cu apa. Am avut înmormântare şi altele pe cap, aşa că nu de mine mi-a păsat”, spunea, încă marcat de suferinţă, Grigore Pâslaru. Soţia lui, Ecaterina, are şi ea echimoze pe picioare şi infecţii.

    „Tot atunci când mă luptam cu apa am păţit şi eu asta. Mi s-a şi umflat piciorul, dar abia acum am ajuns la spital. Nu de mine mi-a păsat. Nu vrem să ne interneze, că noi trebuie să ajungem la cimitir, la fată, în fiecare zi”, ne-a spus Ecaterina Pâslaru.

    De la Costache Negri, la Spitalul de Urgenţă Galaţi a ajuns şi Elena Radu cu băiatul ei. Tânărul are o problemă de sănătate şi a căzut rău în nămolul de după viitură.

    „Am încercat eu să îl ţin, dar apa era mare, la fel şi nămolul, şi a căzut. Acum medicii mi-au zis să îl internez şi că îl vor opera. Vai de capul nostru, că noi nu mai avem nici casă, nimic. Numai asta ne trebuia…”, a spus Elena Radu.

    Medicii gălăţeni spun că în ultima perioadă la camerele de gardă ale spitalului vin continuu persoane din zonele sinistrate.

    „Au suferinţe dintre cele mai diverse. Au atacuri de panică, probleme cu tensiunea deoarece nu şi-au mai luat medicamentele, dar au şi afecţiuni traumatice, cum ar fi contuzii după ce au fost loviţi de diverse obiecte în ziua viiturii. La fel, mai sunt şi persoane care au suferit fracturi ale oaselor mâinilor sau picioarelor alunecând în noroiul adus de apă”, a precizat dr. Lucica Grigorică de la Spitalul de Urgenţă Galaţi.

  • Dispozitive de protezare pentru cei aflaţi pe listele de aşteptare

    Pe listele de aşteptare ale Casei de Asigurări de Sănătate Galaţi figurează sute de oameni care aşteaptă să primească ajutor de la stat pentru a intra în posesia unui dispozitiv de protezare. Din păcate, nu mereu s-au alocat de la buget sume mulţumitoare.

    „Sunt dosare depuse şi din 2009 ori 2010 care nu au putut fi rezolvate din cauza finanţării. Dar acum au sosit fonduri, aşa că putem asigura rezolvarea dosarelor depuse, inclusiv a celor vechi. Asta deoarece Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a alocat fonduri suficiente acum  pentru dispozitive medicale. Acum, Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Galaţi redactează deciziile pentru toţi solicitanţii. În prima fază s-au redactat 393 decizii pentru solicitările din anii 2009-2010. În ceea ce priveşte protezele auditive, sunt 142 de solicitări din anul 2009 şi 132 din anul 2010. Mai avem şi solicitări pentru lentilele intraoculare, sunt 40 de solicitări din 2009 şi şase din anul 2010. Pentru fotoliile rulante sunt depuse 73 de dosare încă din anul 2010”, a precizat dr. Elena Vrabie, directorul CJAS Galaţi.

    Gălăţenii aflaţi în aceste situaţii le pot clarifica la reprezentanţii Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Galaţi. Cei care au depus dosare pentru  dispozitive medicale în anii 2009-2010 se pot prezenta pentru ridicarea deciziilor, care au o valabilitate de 30 de zile. Se estimează că până la mijlocul săptămânii viitoare se vor redacta şi deciziile pentru dosarele depuse în anii 2011-2012.

  • Volumul 14 al cArtESENțELOR, o reprezentare a fulgilor şi a gheţii

    Volumul 14 al cArtESENÞELOR, o reprezentare a fulgilor şi a gheţii

    Cea de-a paisprezecea cArtESENțÃ de poezii a fost lansată săptămâna trecută, la mansarda Centrului Cultural “Dunărea de Jos”, un eveniment marcat de prietenie şi multă voie bună, aşa cum se întâmplă de fiecare dată la o acţiune dedicată volumelor în miniatură.
    Volumul se numeşte “Umbra fulgului” şi este semnat de Victoria Fonari, o scriitoare talentată din Republica Moldova, care a ajuns cu dificultate în oraşul nostru din cauza drumurilor nămoloase care au îngreunat transportul. Victoria Fonari se remarcă prin profesionalism şi talent, ea fiind şi conferenţiar la Facultatea de Stat din Chişinău, doctor în Filologie, predă cursuri de hermeneutică literară, retorică, teoria literaturii şi multe altele. De asemenea, este membră a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova şi are mai multe volume de poezie lansate, precum şi articole publicate şi în Rusia, Italia şi Ucraina.
    Ca la fiecare lansare a cărţilor în miniatură, şi de data aceasta, un artist gălăţean a pregătit o lucrare care să se îmbine cu versurile cărţii. Autoarea instalaţiei este Gina Ciubotaru Popa, de la gruparea Athanor, care a spus că a ales culori reci şi plastic pentru lucrare, pentru a reprezenta structura gheţii şi fulgii invocaţi în volum.

  • O sinistrată vrea să dea statul în judecată

    Pentru că nu a fost anunţată că va veni apă de 2 metri şi pentru că autorităţile nu au dat o avertizate de cod roşu, o sinistrată are de gând să dea statul roman în judecată. Emilia Niculescu spune că a aflat de viitură abia dupa ce i-a intrat apa în casă şi tot ea şi-a anunţat vecinii de pe stradă. Doar după ce a sunat la Primărie şi la 112 au pornit sirenele, dar pentru mulţi era deja prea tarziu. Trei persoane au murit în comună după viitură. A lucrat şi ea 12 ani în administraţie şi ştie cine e de vină. Vrea daune morale şi, de ce nu, nişte demisii ministeriale. Şi acum se întreabă de ce nu s-a dat cod roşu de inundaţii şi de ce avertizările de la centru către comunele afectate au venit aşa greu.

    „Vorbeam la telefon la Galaţi, cu copiii. La un moment dat am spus să stea un pic deoarece se auzea un fâşâit afară. Când ies, văd apă până la genunchi. Am sunat la Primărie şi peste tot dar nu era semnal. Mai târziu am prins legătura, dar între timp am strigat la vecini să îi trezesc. Abia mult mai târziu au început să sune sirenele. Ca şi cetătean, eu consider că statul român nu m-a apărat. Trebuia să anunţe populaţia măcar cu jumătate de oră înainte. Şi trebuia să dea avertizare de cod roşu. Bine că trec acum prin sate ministrul Apărării, ministrul de Interne. Eu nu m-am simţit atunci apărată şi nici vecinii mei. Din acest motiv am vorbit cu avocatul şi voi cere daune morale. Statul ne lasă să murim înecaţi”, susţine Emilia Niculescu.

    Unii vecini de stradă stau martori că, dacă nu era femeia, erau înecaţi până să ajungă la ei avertizările oficiale şi să sune sirenele.

    „Pe Emilia am auzit-o că ne striga. Am sărit din pat şi afară era apă mare. Ne-au scos oamenii prin spatele curţii. Târziu au sunat sirenele. Păi eram morţi până acum”, spun Vasile şi Ecaterina Neculai. Emilia Niculescu a contactat ieri avocatul şi vrea sa deschidă procesul cât de repede.

  • Au început înscrierile la masterat

    Până pe 21 septembrie studenţii licenţiaţi care vor să continue studiile se pot înscrie la masterat. Universitatea “Dunărea de Jos” scoate la concurs 785 locuri bugetate, 1.326 de locuri cu taxă şi 10 locuri cu bursă. Facultăţile care derulează programe de masterat sunt Facultatea de Mecanică, Arhitectură Navală, Stiinţa şi Ingineria Alimentelor, Facultatea de Ingineria Materialelor şi a Mediului, Automatică, Calculatoare Inginerie Electrică şi Electronică, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, Litere, Ştiinţe şi Mediu, Facultatea de Istorie, Filozofie şi Teologie, Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, Ştiinţe Juridice, Sociale şi Politice, Facultatea de Arte şi Facultatea de  Inginerie din Brăila. Taxa este de 150 de lei şi se plăteşte la sediul facultăţii unde studentul optează să se înscrie.

    Toate facultăţile organizează concurs de admitere. Testele de admitere se susţin pe 23 şi 24 septembrie iar pe 25 are loc afişarea rezultatelor iar pe 26 se fac redistribuiri şi se afişează listele definitive. Taxele pentru masterat sunt cuprinse între 2800 şi 3000 de lei în funcţie de facultate.

  • Spectacol ce marchează începerea şcolii, la CMSN

    Duminică, 22 septembrie 2013, cu începere de la ora 17.00, la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi va avea loc spectacolul muzical – artistic pentru copii „Vă place şcoala?”, eveniment în care muzica, dansul, poezia, umorul şi teatrul vor constitui principalele ingrediente pe care organizatorii le-au pregătit pentru public.
    „Şcoala a început şi vrem să oferim celor mici şi mai mari, şcolari şi elevi, un moment de bucurie şi relaxare la noi la muzeu. Invităm la acest spectacol pe toţi cei care iubesc muzica, dansul şi şcoala, bineînţeles”, ne-a declarat Emil Strungă, managerul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi.
    Organizată alături de Casa de Cultură a Sindicatelor Galaţi, Atelierele de creaţie ale scriitoarei Angela Baciu şi Fundaţia Împreună, acţiunea va debuta cu un moment poetic – „Copiii şi copilăria”, susţinut de Cezarina Adamescu şi Angela Ribinciuc. Copiii de la Fundaţia Împreună vor oferi publicului  o reprezentaţie de umor, poezie şi cântece, după care Ansamblul „Estrada Copiilor” de la CCS Galaţi vor dansa, vor cânta şi vor interpreta câteva momente de teatru.
    Trebuie menţionat faptul că  spectacolul „Vă place şcoala?” va fi prezentat de scriitoarea Angela Baciu.

  • Specii pe cale de dispatiţie se reproduc în acvariile gălăţene

    Acvariul din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi este partener într-un proiect ştiinţific internaţional intitulat “Reproducerea în captivitate şi menţinerea ex-situ a populaţiilor de Scardinius racovitzai şi Melanopsis parreyssii” şi finanţat de fundaţia „The Mohamed bin Zayed Species Conservation Fund”, deţinută de prinţul moştenitor din Abu Dhabi, capitala Emiratelor Arabe Unite. Coordonatorul proiectului este Muzeul Þării Crişurilor din Oradea, care a depus spre aprobare documentaţia proiectului pentru conservarea roşioarei termale şi a melcului termal, două specii endemice, puternic periclitate, localizate în ecosistemul lacului Ochiul Mare din Băile 1 Mai Oradea.

    Peştele Roşioara termală sau Roşioara lui Racoviţă (Scardinius racovitzai) şi melcul termal (Melanopsis parreyssii), sunt specii subtropicale unice în lume, doar în zona lacului Ochiul Mare din Oradea putând fi văzute şi care au supravieţuit ultimei glaciaţiuni (acum 10.000 ani), datorită ecosistemului în care trăiau, la o temperatura de 29°C – 34° C. De-a lungul timpului, din cauza impactului antropic (intervenţia omului), acestea au ajuns să fie puternic periclitate, chiar cu risc mare de extincţie.

    Specialiştii din Galaţi şi Ungaria efectuează deja experimentele de menţinere şi creştere în captivitate a celor două specii endemice, după ce au colectat împreună cu reprezentanţii muzeului din Oradea exemplarele necesare. La Galaţi, au fost aduşi cinci melci termali şi cinci roşioare termale.

    “Este un proiect ştiinţific deosebit de sensibil, pentru că vizează două specii endemice, deosebit de periclitate, a căror biologie şi ecologie sunt puţin cunoscute. Dezvoltarea şi reproducerea acestora în captivitate este deosebit de importantă. Melcii termali îşi au rădăcinile în Era Terţiară, acum 65 milioane de ani. Extincţia lor sau a roşioarei termale ar fi o pierdere mare pentru natură dar şi pentru ştiinţă”, a adăugat muzeograful-biolog dr. Cecilia Şerban.

    Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii “Răsvan Angheluţă” Galaţi va primi în urma acestui proiect suma de 5.000 de dolari pentru operaţiunile de creştere şi reproducere a celor două specii în cadrul acvariului. Perioada de parteneriat în care este implicat Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii “Răsvan Angheluţă” Galaţi cu Muzeul Þării Crişurilor din Oradea este până la data de 11 decembrie 2014.

  • Şcoala nu a început în toate comunele sinistrate

    Şcoala nu a început în toate comunele sinistrate

    Clopoţelul a sunat începutul anului scolar şi în localităţile gălăţene distruse de inundaţii. De fapt, nu pretutindeni  elevii s-au putut întoarce la şcoală.

    În comuna Costache Negri există o singură şcoală, iar aici anul şcolar nu a început şi elevii stau acasă sau ajută la eliminarea urmelor viiturii, care în unele locuri a ajuns şi la doi metri. Sălile de clasă arată ca după potop, geamurile sunt încă sparte şi înnămolite, chiar dacă profesorii şi învăţătorii, cu ajutoare din sat, curăţă de zor.

    Elevii din Costache Negri nu au venit ieri la şcoală să îşi ia rechizitele, ci să ajute la curăţenie. „Asta e situaţia… A fost apa şi de doi metri în comună. Eu stau lângă şcoală şi m-am refugiat la Primărie. Venea apa pe stradă de nu ştiam cum mai puteam merge. Şi acum şcoala arată aşa. Toate sunt în nămol. Avem bănci şi geamuri sparte, şi e mare păcat, că de abia fusese reabilitată. Acum toţi punem mână de la mână şi facem curat, dar nu ştiu cât va dura. Când vom reîncepe activitatea vom recupera întârzierea, sâmbătă şi duminică”, a spus Veronica Gologoz, directoarea unicei şcoli din comuna Costache Negri. Elevii au venit totuşi la şcoală, ca să dea o mână de ajutor. „Noi azi (n.r. – ieri) trebuia să venim la ore, dar asta e. Cu viitura asta mare, în şcoala noastră nu se poate învăţa. Eu trec a şasea. Da’ îmi aşteptam colegii, ca de obicei, dar acum asta e”, spunea Ionuţ, un elev al şcolii din Costache Negri.

    În schimb, în celelalte localităţi inundate, anul şcolar a început, chiar dacă mai sunt şcoli închise. La Pechea, elevii Şcolii „Moruzzi” au început noul an şcolar în clasele de la Şcoala nr. 1. Asta deoarece la Şcoala Moruzzi e încă nămol în curte şi nu s-au vidanjat grupurile sanitare. „Se va învăţa în trei schimburi. Cei de la «Moruzzi» vor fi în schimbul doi. Poate va fi mai greu, dar vom reuşi. În general, chiar şi copiii celor sinistraţi au reuşit să fie trimişi la şcoală”, a spus Olga Păun, directoarea Şcolii nr. 1 Pechea.

    Marcela Lazăr este una dintre mămicile care şi-a trimis fiul, pe Petrişor, la şcoală, chiar dacă nu mai are casă. „Noi acum suntem pe drumuri, stăm la rude, unde putem… Dar băiatul îl ducem la şcoală, orice ar fi. Suntem la pământ, dar el trebuie să înveţe, să aibă un viitor”, spunea Marcela Lazăr, cu ochii în lacrimi. Iar băiatul a venit cu două caiete şi o carte în ghiozdan, singurele salvate după viitură.

    Şi în alte comune sinistrate, cum ar fi Cudalbi, şcoala a început, dar se va învăţa în schimburi. Asta deoarece cel puţin o şcoală, acolo unde erau mai multe, este afectată de inundaţii.