word-monitor

Author: Monitorul de Galati

  • Cum găseşti echilibrul între ierarhia din Biserică şi educaţia non-formală a tinerilor

    Cătălin Bîrsan este o figură extrem de cunoscută tuturor elevilor care au participat la activităţile organizate în oraşul nostru. Este voluntarul dedicat, care ia atitudine şi conduce, care coordonează şi care e în spatele multor acţiuni ce se desfăşoară ca la carte. A avut mai multe funcţii de conducere în cadrul Consiliului Judeţean al Elevilor, printre care şi cea de coordonaor al biroului de Mobilitate, Formare, Informare şi Consiliere, activitate pe care a desfăşurat-o cu foarte mult drag. Am stat de vorbă cu tânărul, care ne-a povestit cât de mult i-a plăcut să fie voluntar şi ne-a mărturisit că este foarte nerăbdător să înceapă cursurile Facultăţii de Teologie, de la Bucureşti, la care a fost admis anul acesta.

    “Întreaga activitate pe care am avut-o până acum poate fi numită un proiect a meu. Mi-a plăcut foarte mult să conduc biroul de Mobilitate, Formare, Informare şi Consiliere, deoarece aveam în spate mult mai multă experienţă, mai multe cursuri de formare. Astfel, am învăţat să fiu formator şi cum să îi formez pe colegii mei, care au rămas uimiţi, pentru că nu ştiau că se poate face educaţie şi altfel decât în clasă, într-un mod non-formal, adică prin joc sau brainstorming. Aici elevii formează un cerc şi ideile tuturor contează, nu doar cea a profesorului”, ne-a spus Cătălin.

    Formator la Cafeneaua Culturală

    Noul student este voluntar de cinci ani de zile şi nu vrea să se oprească aici. Şi în vara ce a trecut a ţinut să se ocupe de diferite proiecte, cu toate că emoţiile examenului de bacalaureat l-au încercat şi pe el, la fel ca pe colegii lui. Cei care au frecventat în vacanţa aceasta Cafeneaua Culturală, organizată de Biblioteca Judeţeană, îl cunosc foarte bine pe Cătălin, deoarece le-a susţinut cursuri de formare tinerilor prezenţi.

    „Vara aceasta am făcut voluntariat şi la Cafeneaua Culturală, care a avut loc la Biblioteca Estivală din Parcul Eminescu. Aici s-au adunat, în fiecare zi de joi, tineri care au opinii, iar discuţiile care au avut loc erau extrem de interesante, pe mai multe teme, precum leadership, rolul tânărului în societate, rolul mass-mediei şi al internetului, pro şi contra Facebook-ului. De asemenea, am făcut întâlniri şi cu reprezentanţi ai Bisericii, să vorbim despre cum ajută Biserica tânărul. Aici eu am mers şi am ţinut cursuri de formare pe leadership şi implicarea activă în societate a tinerilor. Cursurile la care am luat eu parte le-am adus şi lor, ceea ce mi-a adus un feedback pozitiv”, ne-a mai explicat Cătălin Bîrsan.

    Biserică şi educaţie non-formală

    Cătălin a absolvit Seminarul Teologic “Sf.Ap.Andrei” şi ne-a spus că uneori a fost pus într-o dilemă, nereuşind să găsească, la acea vreme, echilibrul între educaţia non-formală, care presupune înlăturarea ierarhiei, şi Biserica, o instituţie ce are foarte bine stabilită o ordine din acest punct de vedere.

    “Iniţial, am încercat să găsesc puncte comune între teologie sau Biserica, pe care mulţi o văd mai sobră şi între educaţia non-formală. Dar mi-am dat seama că poate să existe educaţie non-formală şi acolo unde există ierarhie. În acest sens, am încercat să organizez câteva jocuri de destindere cu tinerii care se adună la biserică să facă educaţie religioasă. Îmi propun să merg mai departe, să combin aceste două lucruri, pentru că am văzut că merge”, a explicat tânărul. De asemenea, în noul an universitar, care se apropie, Cătălin îşi propune să nu se limiteze doar la cursurile din orar, dorind să participe la cât mai multe activităţi de voluntariat şi de educaţie non-formală, la care este atât de bine pregătit.

  • Teatrul Muzical va inaugura Galeriile de Artă “Leonard”

    Teatrul Muzical “Nae Leonard” va începe stagiunea în data de 29 septembrie, cu ultima premieră jucată, opereta “Silvia”. Şi tot atunci, dacă lucrurile vor decurge conform planurilor, directorul instituţiei, Teodor Niţă, doreşte să le facă o surpriză gălăţenilor – vor fi inaugurate Galeriile de Artă “Leonard”.

    “Foaierul Teatrului va deveni un spaţiu expoziţional, pentru pictură. Sper să fie posibil ca inaugurarea să aibă loc chiar la deschiderea stagiunii. Avem experienţa realizărilor vernisajelor aici şi prind foarte bine, iar pereţii arată foarte frumos. În pauze, spectatorii le pot admira şi se pot delecta”, a explicat Teodor Niţă.

    La galerii vor expune artişti gălăţeni consacraţi, studenţi talentaţi sau elevi ai Liceului de Artă. De asemenea, directorul Teatrului Muzical a discutat cu managerul Muzeului de Artă Vizuală, Dan Basarab Nanu, pentru a încheia o colaborare.

    “La vernisaje, de obicei, nu e un public numeros. Dar ne dorim să-l formăm: publicul vine la spectacol şi, înainte de a începe, timp de 10 minute, spunem două vorbe despre cine expune şi este deja vizitată. E îmbinat utilul cu plăcutul. Deschiderea va fi în colaborare cu Muzeul de Artă, iar apoi vor expune artişti consacraţi gălăţeni, care sunt deosebit de talentaţi”, a mai spus Teodor Niţă.

  • Incursiune în istoria vinului gălăţean

    Incursiune în istoria vinului gălăţean

    Pentru a marca Zilele Europene ale Patrimoniului, Direcţia Judeţeană pentru Cultură, în colaborare cu Centrul Cultural “Dunărea de Jos” ne-au oferit o adevărată incursiune în istoria vinului gălăţean şi a câtorva biserici cu o deosebită valoare. La inedita excursie intitulată “Drumul viei şi vinului gălăţean” au luat parte peste 100 de persoane – elevi, profesori de istorie, membri ai binecunoscutului grup Blocul Þiglina, jurnalişti.

    Înviorare cu flash mob

    Am pornit la drum dimineaţa devreme, după ce o parte din Ansamblul “Doina Covurluiului” ne-a ajutat să facem înviorarea, invitându-ne să luăm parte la un flash mob – o horă veselă care ne-a încărcat bateriile şi ne-a alimentat cu voie bună. După horă, reprezentanţii CCDJ au oferit broşuri informative şi diferite materiale. Astfel, drumul până la prima oprire, localitatea Iveşti, care părea a fi unul lung, a trecut pe nesimţite datorită informaţiilor şi explicaţiilor de natură istorică în legătură cu locurile pe care le observam, oferite de directorul Muzeului de Istorie, Cristian Căldăraru, participant şi el la acţiune.

    Vinul premiat de Iveşti

    Primul obiectiv din listă a fost vizitarea cramei din Iveşti, una cu o importantă încărcătură istorică. Aspectul exterior a acesteia ne-a lăsat fără grai, deoarece clădirea semăna cu o vilă veche, ce ascunde numeroase secrete. Crama poartă denumirea “General Eremia Grigorescu” şi a fost construită între anii 1914 şi 1916 de un om al culturii, Hector D. Economos. După moartea acestuia, în anul 1924, domeniul este împărţit şi o parte ajunge în proprietatea Elenei Negropontes, soţia generalului Ieremia Grigorescu şi cumnata lui Economos. După anul 1945, plantaţiile de stat devin proprietate a statului, iar după 1989, acestea sunt retrocedate celor cărora le aparţin de drept.

    “Crama, ca istorie, este mai veche decât perioada în care a trăit gen. Ieremia Grigorescu. Ea nu este funcţională şi momentan se află în reparaţii. Sperăm ca în luna octombrie să reuşim să vorbim cu proprietara pentru a o reabilita şi pentru a reda circuitului această frumoasă clădire”, ne-a explicat Marius Mitrof, consilier al Direcţiei Judeţene pentru Cultură.

    Crama ne-a întâmpinat cu numeroase plăci vechi agăţate pe pereţi, care ofereau informaţii cu privire la clasificarea vinurilor şi a caracteristicilor acestora. De asemenea, am putut remarca una, realizată într-un mod artistic şi pe care era scrisă binecunoscuta zicală “In vino veritas”. Bineînţeles, aşa cum era de aşteptat, nu au lipsit butoaiele imense amplasate la subsolul întunecat, uimindu-ne cu măreţia lor.

    Administratorul cramei susţine că ar dori să fie încheiat un parteneriat între autorităţile din Iveşti şi cele din Galaţi, pentru a putea atrage fonduri europene în vederea refacerii obiectivului. Vinurile produse în Iveşti, Băbească neagră şi Fetească Albă, au fost, de multe ori, premiate la nivel naţional şi internaţional.

    Nicoreştiul, plin de obiective de o mare valoare istorică

    Mai departe, am mers spre Nicoreşti, unde aveam să vizităm o serie de obiective de o mare importanţă locală. Prima oprire în Nicoreşti a fost la Biserica “Sf.Nicolae” (Banu), care a fost construiră în anul 1800. Ceea ce ne-a furat ochii a fost zidul de incintă, o construcţie deosebită, care ne asigura, prin măreţie, că apără ceva cu adevărat important. Această biserică este singura înconjurată de zid care încă se păstrează întreg. Mai multe detalii ne-a oferit şi primarul Nicoreştiului, Ionel Boghiu.

    “Zidul care înconjoară biserica este din timpul lui Ştefan cel Mare. Din ce ne spun documentele pe care le avem, biserica a fost construită în urmă cu 200 de ani. Ce are deosebit este catapeteasma, de care nu se poate atinge niciun pictor, fără o aprobare de la Bucureşti, dacă ar fi cazul. Aici avem o pictură deosebită”, a explicat primarul.

    De asemenea, Marius Mitrof ne-a explicat de unde vine şi numele de Banu a bisericii.

    “Biserica este ctitorită de banul Nicolae, un grec venit împreună cu domnitorul Alexandru Moruzzi. Zidul de incită s-a păstrat foarte frumos şi ar fi fost foarte bine dacă s-ar fi păstrat şi la Biserica “Sf.Precista” din Galaţi. “

    Răcoarea şi întunericul ne-au întâmpinat la intrarea bisericii, după care am rămas fără grai la vederea catapetesmei, care avea o pictură deosebită, păstrată foarte bine chiar şi după 200 de ani. Aceasta nu a fost prima biserică pe care am vizitat-o la Nicoreşti. Cea de-a doua a fost Biserica “Naşterea Maicii Domnului” (Negustori), zidită în prima jumătate a secolului al XVIII-lea şi care deţine elemente specifice arhitecturii religioase moldoveneşti. Mai multe despre istoria acestei biserici ne-a spus părintele Daniel Andreuţă.

    “Nu avem date care să certifice construirea bisericii, decât după 1700, mai precis 1780, când am găsit ceva documente privitoare la ridicarea acestei biserici. A fost poreclită “Negustori”, după numele celor care au zidit-o, breasla negustorilor”, ne-a spus părintele.

    Tot în Nicoreşti am vizitat şi biserica “Adormirea Maicii Domnului” (Serdaru), a cărei construcţie stă la baza unei legende. Aşa cum am aflat de la Marius Mitrof, legenda spune că biserica a fost construită de serdarul Manolache Ghelţu, care s-a îndrăgostit de o ţigancă din Toflea. Soţia lui a aflat şi din această cauză s-a îmbolnăvit de inimă rea, spunându-i apoi că nu se va vindeca decât dacă va ridica o biserică închinată Maicii Domnului.

    Crama din Nicoreşti, o îmbinare între tradiţie şi modernism

    Deoarece excursia a fost organizată sub egida “Drumul viei şi vinului gălăţean”, nu puteam pleca fără să vizităm crama din Nicoreşti. Aici, crama are o tehnoligie modernă, aflată la suprafaţă, care deţine zeci de cisterne ce conţin mii de litri de vin şi o tehnologie veche, aflată la sub 12 metri adâncime, unde sunt zeci de butoaie tradiţionale. Am avut ocazia de a afla de la administratorul cramei Eduard Ghiorghiţă despre linia de producţie, de ambalare, precum şi despre modul tradiţional de a obţine vinul. Ba mai mult decât atât, am şi gustat din Băbeasca de Nicoreşti şi din aromaţii struguri de pe domeniile cu acelaşi nume.

    Încheierea excursiei a constat într-o vizită la Mănăstirea Buciumeni, care ne-a oferit ocazia să ne liniştim sufletul şi să ne regăsim.

  • Mihai Capră crede că hărţile de risc ar ajuta judeţul în cazul unor altor inundaţii viitoare

    De-alungul timpului, fostul secretar de stat Mihai Capră, s-a ocupat cu managementul unor situaţii similare celei produse de inundaţii în judeţul Galaţi şi, în acest context, acesta a ţinut să facă anumite comentarii pe marginea modului în care autorităţile au gestionat situaţiile de urgenţă. De asemenea, prim-vicepreşedintele PDL Galaţi susţine că nu este suficient să dăm totul pe seama forţelor naturii, cu toate că românii “sunt o naţie mai contemplativă şi ne cam înclinăm în faţa destinului”.

    “Cred că în perioada următoare cei abilitaţi trebuie să facă o analiză exactă a ceea ce nu a funcţionat. Am auzit de la cei de la ANM că au dat 5 coduri galbene, de la 17.00. (…) Nu merge aşa, oameni buni! Avertizarea asta nowcasting e o avertizare care se produce în următoarea jumătate de oră, de o intensitate deosebită, pe o zonă foarte restrânsă. Or, a spune despre ceea ce s-a întâmplat în 11, 12, 13 septembrie că a fost ceva de nowcasting e o insultă adusă inteligenţei omului. Nu poţi să dai nowcasting şi să tot însumezi, să ajungi la 140 de litri mp. Fenomenul nu a fost de scurtă durată, ci de trei zile, şi nici pe o suprafaţă mică, pentru că a afectat aproape jumătate de judeţ”, a explicat Mihai Capră.

    În acest context, sursa citată revine la “o durere mai veche” – lipsa hărţilor de risc, ce ar fi putut ajuta primarii comunelor respective să ia măsurile necesare, fiind astfel evitate cele 9 decese. “Primarul are vreun document care să îi spună că la 140 de litri mp în zonă, apa atinge 1,5m, să ia decizia de evacuare a cetăţenilor? Nu are. Hărţile astea de risc încă nu sunt elaborate şi în utlima vreme s-a creionat ideea că vinovaţi sunt primarii. E foarte importantă harta de risc, pentru că din ochi nu îţi dai seama. Explicaţia cu nowcasting nu stă în picioare. Când a fost dat al treilea cod galben, cineva ar fi trebuit să ia nişte măsuri. Trebuie analizat ce s-a întâmplat, ce nu e reglemenatat cum trebuie. Măcar moartea oamenilor ălora să ne aducă şi ceva bun în ceea ce priveşte gestionarea pe viitor asupra unor probleme asemănătoare”, a spus Mihai Capră.

  • Mihai Capră: Prin modul de ajutorare a sinistraţilor se comite o ilegalitate

    Mihai Capră: Prin modul de ajutorare a sinistraţilor se comite o ilegalitate

    În cadrul unei conferinţe de presă, fostul secretar de stat Mihai Capră (PDL) a făcut câteva comentarii cu privire la modul de reacţionare a Guvernului pentru înlăturarea efectelor produse de calamităţile din judeţul Galaţi.

    “După cum ştiţi, e în vigoare Legea Obligatorie a Asigurării Locuinţelor, care are o prevedere ce spune că persoanele fizice sau juridice care au în proprietate locuinţe neasigurate nu pot beneficia de ajutoare de la bugetul de stat în cazul producerii unor calamităţi. Nu aş vrea să se înţeleagă cumva că suntem împotriva ajutorării acestor oameni. Din păcate, e adevărat că există această lege, doar că nu a fost aplicată în momentul în care a fost gândită”, a explicat Mihai Capră.

    Aşa cum a menţionat, prim-vicepreşedintele PDL Galaţi e de acord ca sinistraţii să fie sprijiniţi în aceste momente grele pentru ei şi, în acest sens, a propus o soluţie care să contribuie la buna organizare şi să se creeze un “respiro” timp de un an de zile, prin abrogarea art.22 alin.1, care arată modul de acordare a ajutorului. “În acest timp, pot fi luate măsuri ca legea să devină operaţională. Eu cred că e nevoie de o astfel de lege, pentru a-şi îndeplini obligaţia de solidaritate naţională. (…) Categoric nu sunt de acord cu acordarea de bani şi că oamenii nu trebuie să dea explicaţii cum folosesc fondurile. Ministrul Dan Nica spunea că toţi vor folosi banii aşa cum cred de cuviinţă. Păi sunt convins că mulţi vor crede de cuviinţă că e cazul să îşi înece amarul în băutură. Acest lucru nu trebuie să se întâmple. E o fugă de responsabilitate, combinată cu un populism, care nu îşi are rostul în astfel de situaţii”, a mai spus Mihai Capră.

  • Bilanţ final al dezastrului cauzat de inundaţii

    Bilanţ final al dezastrului cauzat de inundaţii

    Prefectura Galaţi a organizat la sfârşitul săptămânii trecute o conferinţa de presă în care era prezentată o imagine finală asupra aspectelor cauzate de inundaţii – modul de ajutorare a sinistraţilor, pagube.

    “La acel moment, aveam un cod galben pentru nişte cantităţi mici de precipitaţii. Am fost contactat de primarul din Valea Mărului şi am obţinut informaţii care m-au făcut să cred că e bine să luăm totuşi măsuri mult mai ample decât ar fi trebuit pe baza codurilor pe care le aveam. Era bine să avem o corelare mult mai bună cu privire la modul în care au venit codurile şi în care s-a acţionat”, a spus prefectul Emanoil Bocăneanu.

    Invitat a fost şi colonelul Vasile Balaban, de la ISU Galaţi, care a enumerat cronologia avertizărilor care au venit la ISU şi ce măsuri au fost luate. De asemenea, în enumerarea pe care a efectuat-o, colonelul a spus că, la codul portocaliu, “deja toate fenomenele se petrecuseră în judeţul Galaţi”.

    Situaţia prezentată de prefect, cu privire la efectele dezastrului, arată în felul următor: 29 de localităţi afectate, 227 de persoane salvate, 8.583 de persoane evacuate, 227 de case distruse, 485 case în pericol de prăbuşire, 3.447 de locuinţe inundate, 2.487 de curţi şi grădini distruse, 12 drumuri judeţene şi 3 drumuri naţionale afectate, 10.059 ha de culturi distruse, peste 17.000 de animale moarte , cele mai multe fiind păsări.

    În ceea ce priveşte modul de ajutorare a sinistraţilor, a fost luată prin hotărârea de Guvern decizia ca fiecare familie care a avut un decedat în urma dezastrului să primească suma de 5.000 de lei. Pe lângă acestea, toţi sinistraţii au primit alimente, motorină, paturi şi saci de dormit de la persoane fizice, ONG-uri sau de la fondurile de stat, iar cei care au rămas fără case au primit 156 de locuinţe modulare, iar 54 sunt în curs de distribuţie. De asemenea, Costel Fotea, county-managerul CJ a anunţat că s-a dat drumul la bucătăria de campanie organizată cu Ministerul Apărării, unde sinistraţii vor primi mese calde, preparate din sponsorizări. Tot acesta a mai anunţat că un ONG va reface şcoala de la Costache Negri şi grădiniţa din Cudalbi.

    În ceea ce priveşte cei 27 de milioane de lei pentru sinistraţi anunţaţi de ministrul Dan Nica, prefectul a spus că se va propune un mod de lucru pentru a avea o anchetă socială cât mai corectă.

    “Le voi cere primarilor maximă seriozitate în modul în vare sunt tratate anchetele sociale, să nu fie nimeni tentat să exagereze daunele şi să nu fie tratate cu superficialitate”, a spus prefectul, adăugând că, în mod cert, banii vor ajunge la oameni şi nu în alte buzunare.

  • Încă 2.000 de doze de vaccin pentru zona sinistrată

    Gălăţenii din zona sinistrată, este vorba de localnicii afectaţi de inundaţii din cele 39 de localităţi ale judeţului, nu au primit drept ajutoare doar mâncare ori pături sau materiale de construcţie. Cum în nămolul lăsat de viiturile care au ucis nouă oameni se află tot felul demicrobi periculoşi iar umezeala din case poate da uşor cel puţin o răceală, la sinistraţi s-au gândit şi companiile farmaceutice.
    „Sâmbătă, la Tecuci, am primit din partea a două companii farmaceutice cunoscute medicamente pentru persoanele din zona afectată de inundaţii. Sunt medicamente bune, necesare atât adulţilor cât şi copiilor. Sunt şi antibiotice şi creme pentru afecţiunile cutanate, antiinflamatorii, antihipertensive, siropuri pentru copii etc. Toate sunt stocate la sediul Jandarmeriei, urmând ca o comisie din care fac parte reprezentanţi ai Consiliului Judeţean, Prefecturii şi Direcţiei de Sănătate Publică să stabilesacă ce medicamente şi produse farmaceutice sunt necesare în fiecare dintre zonele afectate şi să le dea medicului de familie de acolo”, a precizat dr. Valentin Boldea, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi. Acesta a mai precizat şi că s-au epuizat toate dozele de vaccin antitetanic şi s-a reuşit imunizarea a 1.000 de persoane din zona sinistrată.
    „Am mai solicitat fonduri pentru achiziţionarea altor 2.000 de doze. Din acestea, 700 trebuie să fie înapoiate, deoarece le-au luat de la o altă structură, alte 300 urmează să fie făcute populaţiei şi 1.000 de doze sunt tampon, în caz că în zona respectivă mai apar probleme”, a mai declarat dr. Valentin Boldea.

  • Începerea şcolii favorizează consumul de alimente nesănătoase

    Încă din primele zile de şcoală elevii au ieşit înfometaţi de la întâlnirea cu învăţătorii, profesorii şi colegii, aşa că au dat buzna în fast-fooduri. Grupuri întregi de prichindei şi adolescenţi merg pe stradă înfulecând dintr-un sandvici cu de toate ori dintr-o şaorma supradimensionată.

    „Poate era mai bine dacă renunţam la maioneză şi ketchup, dar nu mai are niciun gust fără ele”, spune Mara, elevă în clasa a şaptea.

    O bunică îşi ceartă nepotul că varsă pe el sosul care se prelinge din sandvici.

    „Plângea tare şi nu am putut să-l refuz”, spune bunica, întrebată de ce nu a aşteptat să-i dea de mâncare celui mic acasă.

    Astfel de situaţii se întâlnesc la fiecare pas şi, din păcate, o alimentaţie haotică are urmări asupra sănătăţii. Indigestii, carenţe de calciu, vitamine şi minerale, obezitate sunt doar câteva efecte ale consumului de fast-food.

    „Mâncarea fast-food este total deficitară în nutrienţi şi vitamine, nu oferă nimic organismului din punct de vedere nutritiv. Este hipercalorică şi predispune la obezitate. Această alimentaţie este total contraindicată”, avertizează doctorul Ginel Baciu, medic pediatru şi directorul medical al Spitalului de Copii „Sf. Ioan” Galaţi.

    Cum evităm consumul de fast-food şi dulciuri la şcoală?

    Primul pas este disciplina alimentară, care începe cu micul dejun. Un mic dejun copios, alcătuit dintr-un bol de lapte cu cereale ori dintr-un sandvici făcut cu pâine de casă şi brânză cumparată de la ţărani, alături de un pahar cu suc proaspăt stors, cu pulpă, ajută organismul să treacă de câteva ore solicitante la şcoală. La fel de potrivit pentru prima masă a zilei este un ou fiert, de maxim trei ori pe săptămână, ori un pahar cu lapte. Următorul pas este masa de la şcoală.

    „Gustarea din clasă sau pacheţelul trebuie să conţină neapărat un fruct, de preferat măr, lângă care se poate pune un sandvici cu carne făcută pe grătar acasă sau o cremă de brânză. Ar fi ideal pentru alimentaţia copiilor dacă părinţii reuşesc să facă asta în fiecare zi. Dacă nu se reuşeşte introducerea în alimentaţie a sandviciului, mama poate să-i dea un baton din musli, foarte bun pentru organism”, este de părere medicul gastroenterolog pediatru Ginel Baciu.

    Sunt de evitat salamurile şi sortimentele de brânză topită. O alegere simplă şi foarte comodă atât pentru mame cât şi pentru copii este iaurtul, fie normal, fie în varianta de băut, la care se poate adăuga un pachet cu biscuiţi digestivi, care sunt plini de fibre.

    Dulciurile sunt un subiect fierbinte pentru părinţi, deoarece copiii sunt pofticioşi şi cer mereu ceva bun. Neştiind să facă alegeri corecte, copiii vor merge la chioşcul şcolii şi vor cumpăra napolitane cu ciocolată, tot felul de sortimente de covrigi sau cornuri pline şi ele cu ciocolată. De aceea este bine ca părinţii să încerce să cumpere cât mai des fructe pentru sucuri, alimente pentru sandviciuri şi iaurturi ca să poată pune în ghiozdanului celui mic mâncare cât se poate de corectă din punct de vedere alimentar. Dulciurile din comerţ pot fi înlocuite cu cele făcute în casă. „O felie de pandişpan este mereu preferabilă în locul unui corn ambalat”, spune medicul Valentin Boldea.

    Deşi este greu să concurezi cu punga de chipsuri de la raft, o mamă grijulie trebuie să acorde un pic de timp şi ambalării mâncării, nu doar pregătirii ei. Copiii sunt atraşi de mâncarea colorată sau măcar de un ambalaj mai haios. Serveţelele colorate sau decorate cu personaje din desenele animate preferate ori o frunză de salată verde strecurată în sandvici pot face minuni cu pofta de mâncare a celui mic.

    Nici adolescenţii nu sunt mai prejos când vine vorba de dulciuri. Ei însă sunt conştienţi de efectul lor şi pot alege alimente mai sănătoase. Spre exemplu, o gustare bogată în proteine şi fibre este batonul proteic din seminţe diverse şi cacao. Fructele sunt potrivite şi pentru adolescenţi, la fel şi iaurturile.

     

    Controale în şcoli

    „Suntem în plin proces de inspecţie a şcolilor şi bineînţeles că avem în vedere şi chioşcurile care nu au voie să vândă produse tip fast-food sau chipsuri, bomboane şi alte asemenea alimente”, spune directorul Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi, Valentin Boldea.

    Părinţi responsabili au anunţat autorităţile competente cu privire la existenţa acestor tipuri de magazine. „Am avut sesizări din partea cetăţenilor care ne-au spus că există chioşcuri cu alimente interzise comecializării în preajma şcolii, chiar în incinta unităţilor de învăţământ”, mai spune directorul Valentin Boldea.

    Legea care interzice comercializarea dulciurilor, cartofilor prăjiţi sau a chipsurilor în apropierea şcolii a intrat în vigoare în 2008, dar iată că după 5 ani încă mai există patroni inconştienţi de pericolul care îi pândeşte pe copiii cărora li se oferă accesul uşor la astfel de produse. Obezitatea în rândul copiilor este o problemă a secolului în care trăim nu doar la nivel european, ci la nivel modial. Numărul copiilor care se îngraşă pe zi ce trece este în continuă creştere iar boala nu vine singură, ci aduce cu sine complicaţii. Cele mai întâlnite efecte secundare ale obezităţii pe termen lung sunt problemele cardiace şi diabetul.  În judeţul nostru rata obezităţii în rândul copiilor cu vârste cuprinse între 0 şi 18 ani este de 15%.

    Educaţia alimentară, aproape inexistentă

    Copiii îşi cumpără tot ce e mai nesănătos de pe rafturile magazinelor, aflăm de la un cadru didactic. “Mănâncă tot felul de covrigi, chipsuri şi beau sucuri cu acid. Fast-foodul este la ordinea zilei. Vin cu ele la pachet. Cauza este indiferenţa părinţilor, care, în loc să le pregătească un sandvici, le dau un bănuţ pe care copilul îl cheltuie pe tot felul de dulcegării găsite la chioşcul din colţul străzii”, spune profesoara Monalisa Nică, cadru didactic la Şcoala nr.7.

    La aceeaşi şcoală există un opţional în programa de învăţământ despre alimentaţie, care se numeşte “Educaţie pentru sănătate”. Alături de acest opţional mai sunt limba engleză, informatică sau franceză, alese în defavoarea cursului care îi învaţă pe copii cum să mănânce sănătos.

    „Părinţii aleg alte discipline, gândindu-se strict la educaţia copilului, dar nu-şi imaginează cât de benefice ar fi astfel de ore pentru sănătatea lor”, spune medicul gastroenterolog Ginel Baciu.

    “Este nevoie de un program, o campanie de conştientizare nu atât în rândul elevilor cât în special în rândul părinţilor, care să îi înveţe ce este o alimentaţie sănătoasă. Trăim într-o societate de graşi, obezi, în care toată lumea ţine cure de slăbire, de aici dăm în probleme mai grave, anorexie, şi avem chiar probleme psihice”, mai spune profesoara Monalisa Nică.

    Înaintea conştientizării de către dascăli a necesităţii unui program de informare a întregii populaţii cu privire la efectele negative ale alimentaţiei nesănătoase, medicii specialişti trag semnale de alarmă prin toate mijloacele posibile despre riscul obezităţii şi îmbolnăvirii în urma consumului mâncării de tip fast-food.

    „Părinţii nu au educaţia necesară despre alimentaţie, cei mai tineri nu avut timp să studieze problema iar bunicii le oferă nepoţilor alimente bogate în calorii dar nehrănitoare pentru organism. Este şi vina industriei, care fabrică produse gândindu-se la partea financiară şi nu la sănătatea populaţiei”, explică medicul Baciu.

    În şcolile din judeţul nostru educaţia alimentară este dezbătută în mod opţional prin cursuri şi ore de dirigenţie.

  • Armata le găteşte hrană caldă sinistraţilor

    2.000 de persoane sinistrate din localităţile afectate de inundaţii au parte de acum de mâncare caldă gătită în bucătăriile mobile ale armatei. De vineri timp de o sptămână, bucătăriile batalioanelor 300 infanterie mecanizată şi 284 tancuri din Galaţi au fost mutate la Cudalbi şi Costache Negri, două localităţi grav afectate de inundaţii, pentru a li se asigura mâncare caldă sinistraţilor.

    1.000 de porţii de mâncare au fost împărţite la Cudalbi, după ce au fost gătite de armată. La Costache Negri bucătăria militară mobilă a fost amplasată în curtea unui momument istoric. Este vorba de Casa memorială „Costache Negri”, şi ea afectată de inundaţii, care a mai găzduit şi în timpul celorlalte războaie armata, mai ales partea de logistică, conacul fiind ridicat în 1830 şi declarat monument istoric în 1943. âÎn prima zi, pentru cele 1.000 de porţii de ciorbă de cartofi cu carne la nucătăria miliară mobilă a batalionului 284 tancuri, maistrul militar bucătar a folosit 100 kg de cartofi, 33 kg de carne, 50 kg de zarzavat de ciorbă, 20 kg de morcovi şi zeci de kilograme de bulion, litri de ulei, borş şi verdeaţă. Bucătarul şi restul personalului bucătăriei mobile au experienţă, deoarece au gătit şi pentru sinistraţii din Cosmeşti scoşi din case de apele Siretului în 2005. Mâncarea gătită în marmite a fost apoi preluată tot de militari, după ce s-au luat probe, la cererea Direcţiei de Sănătate Publică, şi împărţită oamenilor prin sat de un militar îmbrăcat în bucătar.

    „E bună, cum să nu, că e caldă. Am mai primit de la bisercică mâncare caldă, dar asta e mai bună. E păcat că din oameni gospodari am ajuns acum cerşetori”, spuneau Valerica Moise şi fratele ei, Ion. La familia Lupu e jale mare. Daniil şi Nela au 11 copii. Au muncit 23 de ani să îşi facă o casă. Acum aceasta se va darăma.

    „Nu am mai gătit de dinainte de potop, că nu mai avem pe unde. Mâncăm şi noi ce putem. Ce să facem?  Casa întâi o dărâmăm, că a putrezit toată, şi apoi trebuie să o luăm de la început. Şi numai pe noi şi copii ne putem baza. Nu ştiu dacă om reuşi. La iarnă dormim care în modul, care în bucătărie, că din toată casa doar ea va mai sta în picioare”, spuneau Daniil şi Nela Lupu.

  • Un maraton pe drumul viei şi al vinului gălăţean

    Ca în fiecare an, de Zilele Europene ale Patrimoniului, sărbătorite în luna septembrie, şi oraşul nostru organizează diferite acţiuni culturale, menite să se alăture acestui eveniment de o mare anvergură şi să promoveze patrimoniul gălăţean. Astfel, pentru a marca cea de-a XXI-a ediţie a ZEP, Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu, în colaborare cu Centrul Cultural „Dunărea de Jos”, organizează sâmbătă, 21 septembrie, o activitate mai amplă, intitulată „Drumul viei şi al vinului gălăţean”, care presupune vizitarea unor crame şi monumente istorice importante din Nicoreşti, Iveşti şi Buciumeni. Conform spuselor directorului Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi, Cătălin Negoiţă, organizatorii s-au gândit dacă este înţelept să fie derulat în continuare acest proiect, pus la punct înaintea evenimentelor tragice cauzate de inundaţiile din judeţ. Aceştia au decis ca activitatea să aibă loc, deoarece este una de mare anvergură desfăşurată la nivel internaţional şi merită derulată. În această mică excursie vor merge elevi şi alţi invitaţi ai organizatorilor.

    „Tema aleasă şi venită de la Uniunea Europeană este vitucultura şi pomicultura, ca oglindă a patrimoniului naţional. Pentru că Galaţiul este un judeţ cu tradiţie în viticultură, încă din Antichitate, dar mai ales din Evul Mediu, de ce nu am avea şi noi un drum al viei şi al vinului? Deoarece în Galaţi se practică viticultura pe scară largă şi nu putem acoperi întreaga zonă într-o singură zi, vom merge doar pe un segment. Acest segment se referă la partea de vest  judeţului. Vom face un traseu destul de lung, un drum maraton, unde vom încerca să acoperim Iveşti, Nicoreşti şi Buciumeni. Ne vom opri la obiectivele monument istoric, unde elevii şi cei invitaţi se vor bucura de ele. Toată acţiunea va dura aproximativ 12 ore”, a explicat Marius Mitrof, consilier al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, sufletul acestui proiect.

    De asemenea, în dimineaţa plecării în această excursie, Centrul Cultural “Dunărea de Jos” va organiza un flashmob – ansamblul “Doina Covurluiului” va pregăti o horă tradiţională, la care vor fi antrenaţi toţi participanţii la Drumul vinului şi al viei.