Fundaţia Vodafone România a alocat 50.000 de euro pentru repararea şi reamenajarea şcolii din comuna Costache Negri şi a grădiniţei din comuna Cudalbi. Beneficiarii sunt 920 de preşcolari şi şcolari din cele două comune, care au fost grav afectate de recentele inundaţii. Lucrările de reparaţii sunt coordonate cu sprijinul Asociaţiei React şi vor fi finalizate în două săptămâni. În plus, şcoala din Costache Negri va fi dotată cu trei calculatoare şi un proiector, iar câteva sute de copii vor primi pachete cu îmbrăcăminte.
Author: Valentin TRUFAŞU
-
A început cel mai mare proiect de populare a Dunării cu sturioni
Începând de ieri, 24 septembrie, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi a demarat procedura de populare a Dunării cu puiet de sturion (morun, păstrugă, nisetru). În prima etapă, Dunărea va fi populată cu 90.000 de pui (70.000 de moruni, 10.000 de păstrugi şi 10.000 de pui de nisetru). Primul punct de deversare este la Km 600 – Corabia. Apoi, puietul va fi deversat la Km 40 Borcea, la Brăila, Isaccea şi la Km 2 – Sfântu Gheorghe. Fiecare pui de sturion va fi marcat individual cu mărci CWT, astfel încât pe tot parcursul proiectului să fie monitorizat.
„Popularea care a început ieri este o primă etapă din proiectul a cărei valoare totală este de 10.649.363,47 lei. Va urma un studiu complex asupra supravieţuirii speciilor, care are ca scop final regenerarea populaţiilor de sturion, ameninţate în prezent cu dispariţia. Proiectul este finanţat din Fondul European de Pescuit, prin Programul Operaţional de Pescuit 2007-2013, şi are ca scop evaluarea supravieţuirii şi răspândirii în Marea Neagră a puilor de sturion din speciile ameninţate critic lansaţi în Dunărea Inferioară”, a declarat Bogdan Nistor, purtătorul de cuvânt al Universităţii „Dunărea de Jos”.
Sunt implicaţi specialişti din patru ţări
Proiectul este cel mai mare şi mai complex realizat vreodată în România şi se va finaliza în luna mai 2015. Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi are ca parteneri în acest proiect specialişti din institute de cercetare din Bulgaria, Georgia, Turcia şi Ucraina. Proiectul de populare a Dunării cu sturioni este motivat de scăderea severă a populaţiei de sturioni din apele noastre, de la 685 tone în anii ’70, la 11 tone, principalele cauze fiind exploatarea sălbatică şi braconajul. Pentru a fi eficientă, campania de populare a Dunării cu sturioni trebuia continuată pe parcursul a 7-8 până la 10 ani. În decembrie 2006, erau eliberaţi în Dunăre, la Plaja Lipovenească dintre Galaţi şi Brăila, 23.000 de pui de morun şi păstrugă, iar alţi 23.000 de pui din aceleaşi specii erau eliberaţi în zona Cernavodă – Stelnicu de Feteşti. Programul a continuat până în februarie 2011, când Ministerul Agriculturii a stopat finanţarea.
-
Turcii de la Beyler sunt liberi să părăsească ţara
Judecătoria Galaţi nu a putut face altceva decât să constate că interdicţia de a nu părăsi ţara instituită de procurori în cazul lui Ahmet Hos şi Osman Hos, tată şi fiu, acuzaţi de lipsire de libertate şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, a încetat de drept. Cei doi cetăţeni turci deţin societatea Beyler, producătorul de uşi metalice, împotriva firmei fiind deschisă de ceva vreme procedura de faliment la Tribunalul Galaţi. Deşi sunt cercetaţi în libertate, Ahmet Hos şi Osman Hos au făcut plângere la Judecătoria Galaţi împotriva ordonanţei procurorului privind măsurile preventive. Procurorii îi acuză pe Ahmet Hos şi Osman Hos că pe 21 februarie 2011, sub ameninţarea unui pistol, au imobilizat un cetăţean turc, pe care l-au transportat în subsolul unui imobil, unde l-au ţinut legat, încercând să afle informaţii cu privire la situaţia financiară a cetăţenilor turci ce derulează afaceri pe raza judeţului Galaţi. Ei ar fi cerut atunci 50.000 de euro pentru eliberarea conaţionalului lor, acesta fiind ameninţat cu moartea dacă nu le dădea banii.
Cercetaţi şi pentru înşelăciune
Pentru a putea continua cercetările fără riscul ca cetăţenii turci să dispară, în fiecare lună Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi le prelungea acestora interdicţia de a nu părăsi ţara, dar acum suspecţii sunt liberi să plece unde vor. De amintit este că Ahmet Hos şi Osman Hos au intrat în colimatorul oamenilor legii şi pentru alte fapte, ei fiind în prezent cercetaţi şi pentru că, pe parcursul anului 2009, în calitate de administratori ai unei societăţi cu sediul în Galaţi, au achiziţionat produse chimice, materiale de construcţie şi tichete de masă de la şase societăţi comerciale din Bucureşti, Galaţi şi Neamţ, pentru care au emis 11 file cec în valoare de 1.057.565 lei, fără a avea disponibil în cont. Cei doi turci sunt anchetaţi acum pentru patru infracţiuni: lipsire de libertate, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, şantaj şi înşelăciune.
-
O nouă condamnare la pedepse grele cu închisoarea pentru membrii clanului BUA
Tribunalul Galaţi a finalizat vineri, 20 septembrie, un alt dosar penal în care este implicat clanul BUA, membrii acestuia primind între 9 şi 12 ani de închisoare pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. Totodată, judecătorii i-au obligat pe membrii clanului BUA să restituie banii societăţilor păgubite, fiind vorba de aproape 270.000 de lei.
Unul dintre conducătorii clanului, Gheorghe Feraru, ne-a contactat ieri, susţinând că se află în prezent în Anglia cu familia după ce autorităţile române i-au luat în colimator.
„Nu am fugit, dar mi-am dus familia din România, pentru că ce ni se întâmplă nouă este un abuz. Am fost condamnaţi doar pe ceea ce a spus Parchetul, fără să se ţină cont şi de probele pe care le-am adus noi. Am ajuns exact ca nişte maidanezi, fără casă, fără nimic. Acum am primit şi pedepsele astea, de parcă suntem nu ştiu ce criminali. O să revin în România ca să termin cu aceste dosare penale şi sper să se ia în sfârşit în considerare şi ce spunem noi, nu doar ce spune Poliţia şi Parchetul”, ne-a declarat Gheorghe Feraru.
Instanţa supremă va da verdictul final
Curtea de Apel Galaţi a judecat recent un alt proces membrilor clanului BUA, acuzaţi tot pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. Judecătorii i-au condamnat la pedepse ce pleacă de la 5 ani şi ajung până la 13 ani de închisoare, totalizând peste 150 de ani de închisoare. Procurorii DIICOT susţin că, începând cu luna martie 2005, Bulgaru Aurel, Bulgaru Maximilian, Feraru Gheorghe, Feraru Tonel, Dobrică Mihalache, împreună cu Feraru Paris şi Ioniţă Nicuşor au reuşit să convingă mai multe persoane fără ocupaţie să contracteze diverse credite de la instituţii bancare, lucru negat constant de către aceştia. Ei se foloseau de documente falsificate, care atestau calitatea de salariaţi ai unor societăţi comerciale, cu venituri considerabile. Conform rechizitoriului, după obţinerea creditelor, sumele de bani erau luate de către membrii grupării, iar debitorii erau obligaţi să plece din ţară sau să nu divulge condiţiile reale în care obţinuseră creditele. Dosarul se află în prezent pe masa judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care vor decide dacă se impune ca pedepsele să fie menţinute.
-
Proces de corupţie finalizat în cazul unui profesor şi al unui inspector şcolar
Procurorii DNA Galaţi îi trimiteau în judecată anul trecut pe Ion Viorel, profesor de matematică la Liceul Teoretic „Dunărea” Galaţi, şi Camelia Negoiţă, inspector şcolar la Inspectoratul Şcolar Judeţean Galaţi, pentru trafic de influenţă şi, respectiv, luare de mită. Procurorii susţin că profesorul Ion Viorel a pretins şi primit de la mai multe persoane bani şi produse alimentare în sumă totală de 900 de euro şi 2.270 lei pentru ca mai mulţi candidaţi să promoveze fraudulos examenul de bacalaureat la disciplina matematică în sesiunea din vara anului 2010. Pentru promovarea unuia dintre candidaţi profesorul Ion Viorel ar fi dat suma de 500 de euro inspectoarei Camelia Negoiţă, care era preşedinte al Comisiei de bacalaureat din Centrul Zonal de Evaluare Colegiul Naţional „Al. I. Cuza” Galaţi. În februarie 2013 Tribunalul Galaţi a finalizat procesul, condamnându-l pe Ion Viorel la cinci luni de închisoare cu suspendare pentru trafic de influenţă, iar pe Camelia Negoiţă la un an de închisoare cu suspendare pentru luare de mită, cele două diplome de Bacalaureat obţinute de elevii care dăduseră bani fiind anulate.
Judecătorii nu vor reanalizarea probelor
Dosarul se află pe masa judecătorilor de la Curtea de Apel Galaţi, care au refuzat vineri, 20 septembrie, să admită vreuna din cererile făcute de inspectorul şcolar Camelia Negoiţă. Este vorba de efectuarea unei expertize asupra lucrării de Bacalaureat susţinute de unul dintre elevii denunţători, dar şi realizarea unei expertize tehnice asupra înregistrărilor audio/video originale. Magistraţii consideră că nu ar mai fi necesară nici reaudierea celor doi elevi denunţători, dar şi a altor martori din dosar, şi nu consideră relevante nici subiectele date la Bacalaureat în vara anului 2010. Procesul a intrat astfel în linie dreaptă, o decizie în acest caz fiind aşteptată la sfârşitul lunii octombrie 2013, până atunci fiind menţinut sechestrul pe un autoturism, marca Opel Astra, aparţinând profesorului Ion Viorel, în condiţiile în care acesta a fost obligat să restituie banii primiţi de la elevi pentru promovarea Bacalaureatului, fiind vorba în total de peste 6.000 de lei.
-
Foştii jurişti ai Primăriei ţin instituţia în şah
Monica Gabriela Udrea, fost consilier juridic la Primăria Galaţi, a câştigat zilele trecute un proces împotriva municipalităţii, prin care instituţia cerea ca aceasta să plătească peste 7.000 de lei, ce ar reprezenta drepturi salariale încasate nelegal. Disputa a apărut în urma unui audit al Camerei de Conturi din 2011, care a stabilit că bună parte din angajaţii Primăriei Galaţi au încasat sporuri pe lângă lege, iar banii trebuie recuperaţi. Monica Gabriela Udrea nu mai este angajată în prezent la Primărie, astfel că reprezentanţii municipalităţii au deschis un proces împotriva ei pentru a recupera sporul de condiţii vătămătoare şi sporul de calculator aferent perioadei 2008-2010, acuzând-o de îmbogăţire fără justă cauză. În replică, fostul consilier juridic al Primăriei a susţinut în instanţă că dispoziţia de imputare a venit prea târziu, doarece termenul legal de depunere era de 30 de zile de la constatarea pagubei, iar de atunci a trecut un an de zile. Tribunalul a decis în plus ca Primăria Galaţi să îi plătească fostei sale angajate şi cheltuielile de judecată pe care le-a efectuat cu acest proces.
Controversă juridică pe banii gălăţenilor
Noua conducere a Primăriei Galaţi nu a avut mai mult noroc nici cu Tincuţa Pătruţă, juristul care a condus Serviciul Contencios Juridic al instituţiei timp de peste 10 ani. Municipalitatea i-a imputat peste 6.000 de lei, ce reprezintă cheltuieli de executare silită în urma unui proces pierdut de Primărie cu SC Connex SRL. Societatea ceruse ca municipalitatea să fie obligată să semneze un contract de închiriere pentru un spaţiu de 716 mp, iar judecătorii au admis solicitarea, însă Primăria nu a executat hotărârea judecătorească timp de şase luni de zile. Reprezentanţii municipalităţii susţin acum că singura vinovată de situaţia creată este Tincuţa Pătruţă şi i-au imputat întreaga sumă, dar aceasta spune că nu a ştiut nimic de proces. Tribunalul şi apoi Curtea de Apel Galaţi nu i-au dat dreptate Tincuţei Pătruţă, argumentând că avocata Georgeta Iordache s-a ocupat de dosar doar la prima instanţă, iar obligaţia declarării apelului pentru Primărie revenea şefului Serviciului Contencios Juridic. Pentru că Tincuţa Pătruţă nu mai este funcţionar public, municipalitatea a deschis un proces civil împotriva ei şi cere acum recuperarea cheltuielilor cu executarea silită plătite către Connex, aşa cum a stabilit deja Curtea de Apel, dar până acum instanţele de judecată nu s-au decis încă cine spune adevărul.
-
Fostul deputat Mihail Boldea a primit a patra decizie de eliberare din arest preventiv
Mihail Boldea a avut din nou câştig de cauză la Curtea de Apel Iaşi, judecătorii hotărând vineri, 20 septembrie, pentru a patra oară consecutiv, că fostul deputat trebuie eliberat din arest preventiv, măsura fiind înlocuită cu obligaţia de a nu părăsi ţara. Fostul deputat Mihail Boldea este acuzat, alături de celelalte şapte persoane trimise în judecată în acest dosar, de constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. Conform procurorilor DIICOT, membrii grupării identificau terenuri şi imobile, situate în zone centrale ale Galaţiului, aflate în proprietatea Consiliului Local Galaţi sau a unor persoane fizice, o parte dintre acestea fiind indisponibilizate în vederea confiscării speciale în diverse procese penale, pe care le treceau în proprietatea altor membri ai grupului.
Înalta Curte are, din nou, ultimul cuvânt
Greul pentru fostul deputat abia acum începe, pentru că procurorii DIICOT vor ataca decizia la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care s-a opus constant eliberării din închisoare a lui Boldea. Judecătorii instanţei supreme au admis de fiecare dată recursul procurorilor DIICOT, hotărând că punerea în libertate a fostului deputat nu se justifică.
Mihail Boldea, fost membru al PDL, se află în arest preventiv de la sfârşitul lunii martie 2012. Boldea a cerut şi obţinut judecarea dosarului său la Iaşi motivat de faptul că nu ar avea parte de un proces corect la Galaţi. Fostul deputat a înregistrat o victorie şi în lupta cu DIICOT Galaţi, după ce procurorii l-au pus sub acuzare pentru înşelăciune şi constituire a unui grup infracţional organizat. Boldea a dat în judecată DIICOT pe motiv că nu i s-au restituit un laptop, o tabletă, suma de 5.000 de euro, mai multe carduri bancare şi actele personale la momentul când s-a predat la consulatul României din Kenya, iar recent toate bunurile şi banii i-au fost înapoiate.
-
Când jaful îmbracă forme legale
Scriu de ceva timp pe domeniul justiţie şi pot spune că de-a lungul timpului am văzut multe nedreptăţi, pornind de la oameni care au fost aruncaţi în stradă pentru datorii de câţiva lei, la care s-au adăugat dobânzi şi penalităţi uriaşe, şi până la persoane condamnate la ani grei de închisoare deşi nu erau vinovate de nimic. Cele mai revoltătoare mi se par totuşi situaţiile în care justiţiabilii au ajuns să plătească sume astronomice pentru chestii minore, pe care în final au înţeles că le puteau face şi singuri. De pildă, ştiu cazuri în care pentru un banal divorţ avocaţii i-au jecmănit de de mii de lei sub pretextul că nu ştiu ce au făcut în dosar, iar oamenii neştiutori au plătit fără să stea prea mult pe gânduri. Dacă ar fi mers la mediator, de pildă, cu câteva sute de lei ar fi rezolvat şi divorţul, dar şi partajul. Lăsând deoparte partea cu medierea, şochează lipsa de bun simţ şi umanitate a acestor lupi îmbrăcaţi în robe, a unora dintre ei cel puţin, care nu se dau în lături de la nimic ca să te stoarcă de bani, deşi serviciile lor sunt în cel mai bun caz mediocre.
De necrezut sunt şi situaţiile în care omul şi-a încredinţat agoniseala de o viaţă în mâna unor aşa zişi jurişti, doar pentru a constata ulterior că au pierdut toate procesele din cauza lipsei de pricepere a respectivilor. Dacă îi iei la întrebări, ridică din umeri şi spun că au făcut tot ce le-a stat în putinţă să câştige. Nu vorbim aici de procese cu şanse minine de reuşită, ci de dosare cu probe grele, pe care şi un novice le-ar fi putut câştiga cu o bună cunoaştere a legii. Această situaţie se datorează în bună parte faptului că în avocatură au „scăpat” de-a lungul anilor toţi neaveniţii, care acum, cu o mină serioasă şi un costum mai de Doamne ajută, te pot păcăli să le încredinţezi rezolvarea unor situaţii juridice de care depinde cum va merge viaţa ta pentru următorii ani sau, în unele cazuri, chiar dacă vei rămâne după gratii sau nu. Sigur, justiţiabilii vor face finalmente selecţia şi vor decide cine merită să îi reprezinte într-un dosar sau altul, dar problema este că oamenii nu ştiu iniţial cine cunoaşte sau nu legea suficient de bine ca să îi reprezinte, iar până se dezmeticesc şi se duc la cineva cu adevărat competent, procesele se pot pierde definitiv.
Ceea ce şochează este că acestă „asistenţă juridică” îi costă pe justiţiabili enorm de mulţi bani şi nimeni nu se sesizează pentru a-i lua la bani mărunţi pe aceşti incompetenţi. Şi mai grav este că ei continuă zi de zi să se joace cu destinele oamenilor, perpetuând la infinit acest fenomen. Să ne înţelegem: nimeni nu este absurd să afirme că fiecare proces poate fi câştigat, mai ales pe civil şi comercial, dar când ai fost, de pildă, victima unei escrocherii, iar ţeparul încearcă să te stoarcă de bani şi pe cale legală, există o mare problemă dacă nu reuşeşti să deconspiri această mânărie şi să faci magistraţii să înţeleagă că sunt duşi de nas. În bătrâni există o vorbă: „fereşte-te de omul prost, dar mai ales de prietenul prost, pentru că exact când va vrea să te ajute, îţi va face rău”.
-
Peste 700 de infractori condamnaţi nu mai sunt de găsit pentru a-şi ispăşi pedepsele
Peste 700 de infractori periculoşi sunt în libertate în momentul de faţă pentru că instanţele de judecată i-au condamnat, dar organele de urmărire penală nu au reuşit să-i găsească pentru a-i trimite după gratii. Printre cei care se sustrag de la executarea pedepselor se numără escroci, ucigaşi şi proxeneţi. La Judecătoria Galaţi, în urmă cu trei ani erau date în urmărire 44 de persoane condamnate, pentru ca astăzi numărul lor să fie de şapte ori mai mare. Astfel, peste 300 de persoane condamnate se sustrag de la executarea pedepselor, situaţia fiind similară şi la Tribunalul Galaţi şi la celelalte judecătorii arondate, unde au fost date în urmărire alte 400 de persoane, ce au de ispăşit pedepse între 2 şi 15 ani de închisoare. În total, pedepsele pe care le au de executat infractorii care fug de justiţie depăşesc 1.000 de ani de puşcărie.De exemplu, Emil Liviu Andrici (44 de ani) are de executat 12 ani de închisoare pentru înşelăciune, însă nimeni nu a reuşit să îi dea de urmă.Nici proxeneţii nu sunt de găsit. Ionel Coman (33 de ani) este căutat pentru a ispăşi o pedeapsă de patru ani de închisoare după ce a racolat şi transportat mai multe tinere în Turcia, de pe urma cărora a obţinut bani şi bunuri obligându-le să practice prostituţia.Unii gălăţeni s-au specializat pe ţepe aplicate la diverse societăţi comerciale, iar după ce s-au văzut cu banii, escrocii au dispărut ca măgarul în ceaţă. Este cazul Gianinei Elena Doroftei (40 de ani), condamnată la şapte ani de închisoare pentru delapidare după ce a cauzat un prejudiciu de 50.688.850 lei.Numărul infractorilor care reuşesc să scape de braţul legii este din ce în ce mai mare, iar autorităţile nu par să aibă un plan pentru limitarea fenomenului. Faţă de anii trecuţi, numărul infractorilor condamnaţi care nu sunt de găsit a crescut de aproape şase ori. -
60 de staţii şcolare fără autorizaţii sanitare
Unele instituţii de învăţământ nu stau deloc bine când este vorba de condiţii minimale de funcţionare. Vorbim de lipsa apei curente sau a apei potabile sau de faptul că au grupurile sanitare în curtea şcolii. În această situaţie se găsesc 60 de staţii şcolare din judeţ, iar lucrurile trenează de azi de zile din lipsa banilor şi nu ştie când se vor găsi resurse financiare pentru rezolvarea problemei.„Nu putem vorbi că nu au autorizaţii sanitare mai multe unităţi şcolare în integralitatea lor pentru că există cazuri când o şcoală are două corpuri de clădire, din care unul este autorizat, iar altul nu, sau când în cadrul unei şcoli funcţionează şi o grădiniţă, care nu este autorizată sanitar”, precizează inspectorul şcolar general.După cum se ştie, 351 de elevi din Costache Negri nu pot merge la şcoală în unitatea lor de învăţământ. Viitura care a lovit numeroase localităţi gălăţene în urmă cu o săptămână a afectat puternic şcoala din Costache Negri, astfel că în momentul de faţă nu se ştie când cei 351 de elevi şi micuţii care merg la grădiniţă se vor putea întoarce pe băncile instituţiei de învăţământ.„Trebuie scos tot parchetul şi trebuie raşi pereţii şi zugrăvit din nou pentru că există pericolul să se formeze igrasie. În momentul de faţă se lucrează la scoaterea mâlului din şcoală. Avem promisiunea de la Vodafone că va suporta costurile refacerii şcolii. Reprezentanţii societăţii de telefonie se vor deplasa acolo pentru a evalua situaţia şi a face o estimare a costurilor”, ne-a declarat inspectorul şcolar general Laura Marin.