word-monitor

Author: Nelu Stamate

  • Populaţia va primi 20% din energia electrică la preţul pieţei libere, de la 1 ianuarie 2014

    Populaţia va primi 20% din energia electrică la preţul pieţei libere, de la 1 ianuarie 2014

    Populaţia va primi 20% din energia electrică la preţul pieţei libere iar 80% din consum va fi facturat la preţ reglementat, începând cu 1 ianuarie 2014, a declarat, pentru AGERPRES, Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
    De la 1 iulie 2013, populaţia primeşte 10% din energie la preţul pieţei libere, iar pe factură a apărut o nouă categorie de consum, respectiv consumul de energie activă concurenţială, care arată cantitatea de energie luată de pe piaţa liberă şi preţul acesteia. Măsura face parte din procesul de liberalizare totală a pieţei de energie, care prevede creşterea graduală, până la 31 decembrie 2017, a cantităţii de energie la preţul pieţei. Începând cu această dată, doar consumatorii vulnerabili vor mai plăti tarife reglementate, iar restul vor negocia direct cu furnizorii preţurile pe care le vor achita.
    Potrivit lui Havrileţ, pe parcursul anului viitor vor fi bifate două etape din acest calendar. „La 1 ianuarie 2014, consumatorii casnici vor primi 20% din consum la preţul de pe piaţa liberă, iar la 1 iulie 2014 ponderea va creşte la 30%. Acest lucru nu înseamnă neapărat şi o majorare a tarifului final. Acesta depinde de evoluţia preţului pe piaţa liberă. De exemplu, acum, preţul pe piaţa liberă este doar un pic mai mare decât cel reglementat”, a explicat preşedintele ANRE.
    Calendarul va continua cu pragul de 1 ianuarie 2015, când 40% din energie va fi la preţul pieţei, urmând ca la fiecare început de semestru ponderea să crească cu 10%.
    Tariful componentei de piaţă concurenţială (CPC) a fost introdus pentru prima dată la 1 septembrie 2012, pentru consumatorii industriali. Din datele ANRE, în primele 10 luni de aplicare a tarifului CPC la aceşti consumatori s-a constat o creştere de preţ de aproximativ 1% faţă de situaţia în care s-ar fi menţinut tariful reglementat pentru tot consumul. Conform metodologiei elaborate de ANRE, tariful CPC este calculat de furnizor pe baza achiziţiei de energie electrică exclusiv din piaţa concurenţială, „cuprinde costurile cu achiziţia energiei electrice din pieţele competitive centralizate, precum şi costurile serviciilor asociate ale acestei energii furnizate la consumator (costuri de transport, sistem, distribuţie, furnizare – n.r.)” şi este avizat de autoritatea competentă (ANRE). Pentru consumatorii casnici, în intervalul 1 iulie—31 decembrie 2013 tariful reglementat se aplică pentru 90% din consumul realizat, în timp ce componenta de piaţă concurenţială (CPC) se aplică pentru 10%. „În condiţiile în care, începând cu 1 iulie 2013, tarifele de furnizare au fost reduse cu circa 1,3%, estimăm că introducerea CPC va conduce la o creştere a preţului final la energia electrică mai mică de 0,5%”, au spus reprezentanţii Autorităţii, într-un comunicat remis la începutul lunii septembrie.
    „Această modalitate de eliminare a tarifelor reglementate se face sub stricta monitorizare a ANRE şi are ca scop evitarea creşterii bruşte şi semnificative a preţurilor la consumatorii finali de energie electrică până la eliminarea completă a tarifelor reglementate, respectiv 31.12.2013 pentru consumatorii non-casnici şi 31.12.2017 pentru cei casnici, în conformitate cu prevederile Memorandumului de înţelegere semnat de România”, se mai precizează în comunicatul ANRE.

  • Obligaţiunile României, cea mai bună performanţă în rândul statelor emergente în această vară

    Obligaţiunile guvernamentale ale României au oferit în ultimele 5 luni cea mai bună performanţă pe pieţele secundare în rândul statelor emergente, datorită aşteptărilor pentru o reducere a dobânzii de politică monetară şi pregătirii unui nou acord cu FMI, potrivit unei analize Bloomberg. Astfel, titlurile de stat denominate în lei s-au apreciat cu 1,8% pe pieţele secundare din 22 mai, când preşedintele Rezervei Federale a SUA, Ben Bernanke, a afirmat că banca centrală americană ar putea reduce programul de relaxare cantitativă, scrie Bloomberg.
    Creşterea este cea mai solidă în cadrul indicelui obligaţiunilor în monedă naţională ale statelor emergente calculat de JPMorgan Chase, cea mai mare bancă americană după active. Indicele a scăzut în aceeaşi perioadă cu 3,8%.
    Creşterea cotaţiei obligaţiunilor pe piaţa secundară reprezintă o scădere a costurilor indicative de finanţare.
    Investitorii sunt atraşi de obligaţiunile României datorită reducerii cheltuielilor publice şi pregătirii unui nou acord cu FMI, dar şi în urma scăderii inflaţiei, care ar putea permite băncii centrale să reducă dobânda cheie pentru a stimula revenirea economiei şi a facilitat săptămâna trecută o emisiune de obligaţiuni în valută pe pieţele externe. “Nu mai sunt prea multe bănci centrale în zona pieţelor emergente care traversează încă un ciclu de relaxare a politicii monetare. Credibilitatea României este într-o formă bună în rândul investitorilor internaţionali”, comentează pentru Bloomberg Abbas Ameli-Renani, strateg la Royal Bank of Scotland, Londra.
    Indicii Bank of Ameica Merrill Lynch arată că obligaţiunile în lei au oferit randamente lunare pozitive în 19 din ultimele 20 de luni consecutive. Pe de altă parte, titlurile denomitate în zloţi polonezi, cea mai lichidă piaţă cu randament fix în rândul statelor UE foste comuniste, au înregistrat evoluţii lunare negative în cinci din ultimele opt luni încheiate.
    România, Rusia şi Chile sunt singurele pieţe emergente unde dobânzile de politică monetară sunt preconizate să scadă cu cel puţin 0,5 puncte procentuale în următoarele patru luni, potrivit datelor Bloomberg. Analiştii anticipează creşterea costurilor de finanţare în Turcia şi Brazilia şi menţinerea dobânzilor în Polonia.
    Media estimărilor analiştilor contactaţi de Bloomberg indică reducerea dobânzii de politică monetară de către BNR la 4% în decembrie, faţă de 4,5% în prezent.
    Reducerea abruptă a programului de relaxare cantitativă de către Rezerva Federală a SUA ar putea afecta însă costurile de finanţare ale României. Astfel, randamentul obligţiunilor de stat în lei cu maturitatea la 5 ani ar putea creşte peste nivelul de 5,5%, faţă de 4,65% în şedinţa de marţi, dacă Fed va reduce achiziţiile de obligaţiuni într-un ritm mai alert decât preconizează în prezent analiştii, potrivit estimărilor Erste Group Bank, citate de Bloomberg. “Preţul activelor româneşti va fi cu siguranţă sub presiune dacă atmosfera de pe pieţele externe se înrăutăţeşte. Într-un astfel de scenariu, continuarea ciclului de relaxare a politicii monetare ar putea întâmpina dificultăţi”, consideră analiştii Erste.
    România are de plătit sau refinanţat în acest an datorii în valoare de 4 miliarde euro, urmate de scadenţe de 7,4 miliarde euro în 2014, potrivit datelor Bloomberg.

  • România trebuie să investească în eficienţă energetică

    România trebuie să investească în eficienţă energetică pentru a nu-şi afecta grav, în următorii ani, gradul de independenţă în acest domeniu, este recomandarea analiştilor de la compania internaţională de consultanţă PricewaterhouseCoopers.
    În prezent, România este al cincilea producător european de ţiţei şi gaze, astfel, depinde doar în proporţie de 25% de importuri, mult sub media europeană de 50%. Deşi, la momentul actual, situaţia este bună, aceasta ar putea suferi schimbări importante în următoarele decenii, spune reprezentantul companiei pentru Europa de Sud-Est, Vasile Iuga. „Dacă, însă, nu îmbunătăţim eficienţa energetică cu 20% între acum şi 2030, dacă nu se fac investiţiile în gaze de şist şi în zăcămintele din Marea Neagră şi dacă nu se fac investiţiile în offshore pentru creşterea gradului de recuperare din zăcămintele existente, există riscul ca România, în materie de petrol şi gaze, să depindă de importuri în proporţie de 80% în 2030. Asta este estimarea noastră, bazată pe surse publice”, a completat Iuga.

  • Românii muncesc cel mai mult din Uniunea Europeană pentru o casă

    Românii muncesc cel mai mult din Uniunea Europeană pentru o casă

    Piaţa imobiliară din România nu-şi revine din criza declanşată în 2008, spre deosebire de majoritatea statelor membre Uniunea Europeană unde, dacă nu se vede o revenire rapidă, se observă cel puţin o stabilizare. În principal, în România sunt două cauze care împiedică revenirea la normalitate. Veniturile medii ale populaţiei care sunt cele mai mici raportate la preţul unei locuinţe, iar băncile care acordă cu dificultate noi credite, chiar în condiţiile în care unele percep cele mai mari dobânzi ipotecare din UE.

    Accesibilitatea achiziţionării unei locuinţe în cadrul UE este corelată cu gradul de dezvoltare economică, arată raportul Deloitte. Danemarca, Germania, Belgia, Olanda şi Austria, care au cel mai ridicat PIB per capita au şi cele mai accesibile preţuri pentru cetăţenii lor. Astfel, un angajat danez cu salariul mediu brut pe economie îşi poate achiziţiona o locuinţă cu o suprafaţă de 70 metri pătraţi în 2,2 ani, cel mai scurt timp din cele 27 state din UE, iar germanii în 2,4 ani. Italienii, englezii şi francezii, care au PIB per capita egal sau puţin mai mare decât media UE îşi pot achiziţiona o locuinţă de 70 mp cu veniturile brute de la 7,7 la 9,4 ani. În ţările cu economii în tranziţie, Cehia, Ungaria şi Polonia care se încadrează din punct de vedere al PIB per capita între 66 şi 80% din media UE pot achita preţul locuinţei standard în 6,9 -7,5 ani.

    România se plasează pe ultimul loc în cadrul UE, un angajat de aici cu salariul mediu pe economie putând cumpăra o locuinţă în 10,6 ani. Mai mult decât în România trebuie să muncească ruşii, aceştia putând achita un apartament standard în 11,2 ani.

    Dintre statele central şi est europene, cel mai rapid şi-a revenit piaţa imobliară din Cehia, care a ajuns la nivelele din 2007, anul dinaintea declanşării crizei financiare. Cumpărătorii de case sunt din nou în piaţa imobiliară din Cehia fiind din nou dinamică pe toate segmentele sale, de la vechile apartamente din clădirile baroce din centrul vechi al Pragăi până la cartierele muncitoreşti sau noile ansambluri rezidenţiale dezvoltate în ultimii ani în Boemia de Vest. Spre deosebire de boomul pieţei imobiliare când se cumpărau proprietăţi pentru a profita de aprecierea abruptă a valorii acestora, dinamica actuală este determinată în cea mai mare parte de creditele ieftine. Banca centrală cehă a redus până aproape de zero rata dobânzii de referinţă, ceea ce a făcut ca băncile comerciale să reducă la minime istorice dobânzile creditelor ipotecare. Rata medie a unei ipoteci a scăzut în luna iunie a acestui an la 2,95%, de la 3,61% în aceeaşi perioadă a anului precedent, conform Fincentrum Hypoindex, o firmă de consultanţă din Praga, care monitorizează dobânzile practicate de primele nouă instituţii financiare care oferă credite ipotecare informează Bloomberg.

    Prin comparaţie, media dobânzii creditelor ipotecare în forinţi este de 8% în Ungaria, iar în România este de 8% pentru cele denominate în euro, la lei situându-se în jurul a 10%. În Ucraina se înregistrează cele mai înalte dobânzi, de peste 20% pentru acest tip de credite.

    De remarcat că piaţa imobiliară din R. Cehia şi-a revenit la volumul înregistrat în 2007 atât din punct de vedere al volumului tranzacţiilor, cât şi al valorii cumulate. În calcul au fost incluse şi refinanţările pentru creditele existente şi care au reprezentat în primul semestru din acest an aproximativ un sfert din totalul tranzacţiilor, conform estimărilor analiştilor citaţi de Bloomberg. Dobânzile percepute de băncile din Cehia sunt cele mai mici dintre cele practicate de băncile din statele fost-comuniste.

    Deşi nu mai sunt căutate ca active speculative, imobiliarele rămân în atenţia investitorilor ca plasamente foarte bune, mai ales că nu sunt multe alternative în prezent. Cumpărătorii nu se aşteaptă la profit din revânzarea unei case peste doi ani. Dar rămâne un plasament sigur, de tipul „save haven”.

    De însănătoşirea pieţei imobiliare beneficiază în primul rând constructorii şi industria materialelor de construcţii care cunoaşte o rată de creştere superioară altor state europene. De exemplu, în primul semestru, producţia de ciment a crescut în Cehia cu 4%, faţă de doar 2,5% în Germania.

    Preţurile pe piciorul pătrat au scăzut în Praga sub 250 de dolari (50.000 de coroane) de la începutul acestui an. Comparativ cu vârful înregistrat în 2008, de 60.000 coroane, scăderea e de 20%. Preţul unui metru pătrat construit este relativ constant în Cehia de mai mulţi ani, ceea ce demonstrează o maturizare a pieţei. Comparativ cu 2008, preţul este cu peste 20% mai mic, însă nu se poate compara cu România unde scăderea este de aproape 40% şi continuă şi în acest an, conform datelor imobiliare scăderea fiind de 7%.

  • Relaţia dintre educaţie şi calitatea unei democraţii

    Relaţia dintre educaţie şi calitatea unei democraţii

    În ciuda declaraţiilor de bune intenţii, educaţia nu este tot timpul pe placul oamenilor politici, deoarece oamenii bine educaţi sunt primii care pretind clarificări şi care declanşează mişcări de protest.
    Cu ocazia deschiderii noului an şcolar, preşedintele Traian Băsescu, a adresat un mesaj în care a spus printre altele: „Nu putem vorbi despre democraţie consolidată fără o educaţie de calitate”. Este perfect adevărat. Preşedintele are dreptate să facă o corelaţie între democraţie şi nivelul de educaţie al cetăţenilor săi. Dar ce înseamnă o educaţie consolidată? În România acest lucru nu este foarte clar. De fapt astăzi, când vechea autoritate a şcolii s-a destrămat, nicăieri în lume nu este simplu de definit ce înseamnă o bună educaţie.
    Dar chiar dacă este greu de spus ce conţinuturi şi ce metode ar trebui să adopte, este limpede că o bună educaţie oferă individului în primul rând spirit critic. Într-o mai mare măsură decât o persoană needucată, una bine educată nu poate fi minţită şi convinsă uşor. Asta nu înseamnă că omul educat se pricepe la toate, de la sistemul de sănătate la minerit şi agricultură, dar el are capacitatea de a se informa mai uşor şi de a aprecia mai bine calitatea unei argumentaţii. El discerne mai rapid impostura sau reaua intenţie şi se poate orienta prin hăţişul de non-sensuri, contradicţii sau argumente sofistice. Un om educat este mai atent decât altul la ceea ce aş numi etica argumentaţiei, adică forţa de a accepta ceea ce e logic şi raţional, chiar şi atunci când merge împotriva propriilor interese.
    Dar poate şi mai importantă este capacitatea omului educat de a imagina empatic punctul de vedere al celuilalt şi de a îmbrăţişa mai multe perspective simultan. Fără această empatie, dialogul ar fi imposibil şi dacă la noi nu se dialoghează aproape deloc, dacă asistăm la discursuri complet paralele e şi din cauza unei educaţii insuficiente inclusiv în categoria celor ”educaţi”. Educaţia aduce cu sine inevitabil un anumit soi de relativism care interzice posturile rigide şi fanatismul de orice specie.
    Dar urmarea nu este tot timpul pe placul oamenilor politici, deoarece oamenii educaţi sunt primii care pretind clarificări şi care declanşează mişcări de protest. Iată de ce preşedintele Traian Băsescu a avut dreptate, deşi nu este clar dacă a înţeles până la capăt care sunt consecinţele afirmaţiei sale. Democraţia consolidată pretinde ca societatea să exercite un control eficient asupra guvernelor, prin dezbatere şi critică susţinută. Fără un control public permanent, guvernele tind să obţină putere nelimitată.
    Democraţia consolidată nu înseamnă că cei mulţi au dreptate mereu, ci că puterea politică este legată intim de mecanismul de dezbatere critică al societăţi şi că este receptivă la forţa argumentelor. Într-o democraţie consolidată un guvern este atent la protestele publice îndreptate împotriva măsurilor sale şi este dispus să facă corecturile necesare.
    O societate de oameni educaţi este în primul rând foarte exigentă şi, de aceea, ne putem întreba dacă preşedintele e conştient de consecinţele afirmaţiilor sale. Într-o societate inteligentă şi critică, un proiect ca acela de la Roşia Montană nu ar fi putut avansa atât de mult şi clasa politică s-ar fi ferit să se transforme în avocatul ei. Într-o societate educată şi cu pronunţat spirit critic un deputat care pledează pentru utilizarea cianurilor într-un sit ca acela de la Roşia Montană şi-ar fi pierdut demult onorabilitatea. În sfârşit, într-o democraţie consolidată ar fi de neconceput ca primul ministru să-şi schimbe opiniile cu 180°, într-o chestiune atât de sensibilă şi cu urmări atât de grave.
    Pe scurt, o societate educată nu ar fi îngăduit ca oamenii care se află astăzi în fruntea ţării să urce atât de sus şi să ia atâtea decizii greşite, bazându-se pe manipularea unor majorităţi apatice şi lipsite de spirit critic.

  • Nivelul euroscepticismului, în creştere din cauza crizei

    Nivelul euroscepticismului este în creştere în Franţa, Germania, Italia şi Spania, în paralel cu o creştere a nivelului neîncrederii faţă de euro, potrivit unui sondaj efectuat în aceste patru ţări pentru ediţia de marţi a ziarului francez La Croix.
    O majoritate a persoanelor intervievate consideră că apartenenţa la Uniunea Europeană (UE) este un lucru bun, potrivit acestui sondaj efectuat de către institutul Ifop, după cinci ani de la falimentul Băncii Lehman Brothers, care a marcat începutul crizei. Însă această majoritate scade în favoarea euroscepticilor, care cred că apartenenţa la UE este un lucru rău, şi anume 37% în Spania (faţă de 26% în iunie 2012), 43% în Franţa (faţă de 38% în iunie 2012), 44% în Germania (36%) şi 45% în Italia (39%).
    La fel, doar o minoritate doreşte abandonarea euro în vederea revenirii la moneda naţională, dar această minoritate este în creştere în trei dintre cele patru ţări, şi anume 43% în Germania (faţă de 39% în iunie 2012), 38% în Spania (25%), 35% în Italia (28%), pe când în Franţa nivelul actual este de 33%, mai mic faţă de cel de 35% înregistrat în iunie 2012.
    Persoanele chestionate în cele patru ţări sunt masiv îngrijorate de nivelul deficitelor şi datoriei publice (85% în Germania, 91% în Franţa, 92% în Spania şi 95% în Italia). În schimb, germanii, chemaţi la urne în cadrul unor alegeri generale duminică, se dovedesc a fi mai optimişti decât vecinii lor din sud. Doar 31% dintre germanii chestionaţi apreciază că ţara lor ar putea să se confrunte cu o situaţie asemănătoare Greciei, în timp ce proporţia francezilor este de 54%, a spaniolilor de 56%, iar a italienilor de 58%.
    Doar 37% dintre germani consideră că se află “în continuare în plină” criză, faţă de 66% dintre spanioli, 68% dintre italieni şi 69% dintre francezi.
    De asemenea, 39% dintre cele aproximativ 1.000 de persoane intervievate în Germania consideră că criza le afectează “mult sau destul de mult viaţa personală”, mult mai puţini ca în Franţa (79%), Spania (84%) şi Italia (89%).
    Studiul a fost realizat de către Ifop, pentru La Croix, pe un eşantion de 4006 persoane, reprezentativ pentru populaţiile franceză, germană, italiană şi spaniolă, potrivit metodei cotelor conform stratificării pe regiuni, cu 1.002 interviuri în Franţa, 1.000 în Germania, 1.004 în Italia şi 1.000 în Spania. Eşantionul a fost chestionat online, în perioada 29 august-4 septembrie.

  • Adio Big Bang?

    Ar putea fi momentul să spunem „la revedere” teoriei Big Bangului. O echipă de cosmologi speculează că Universul s-a format din resturile ejectate atunci când o stea 4-dimensională s-a prăbuşit într-o gaură neagră. Acest nou scenariu postulat de cercetători ar explica de ce cosmosul pare să fie atât de uniform în toate direcţiile.

    Modelul standard Big Bang afirmă că Universul a explodat dintr-un punct infinit de dens, cunoscut sub numele de singularitate. Totuşi, nimeni nu ştie ce ar fi provocat această explozie: legile cunoscute ale fizicii nu ne pot spune ce s-a întâmplat în acel moment. „Din punctul de vedere al cunoştinţelor actuale din fizică, puteau să zboare şi dragoni din singularitate”, comentează Niayesh Afshordi, astrofizician la Perimeter Institute for Theoretical Physics din Waterloo, Canada.

    În modelul actual este greu de explicat cum un Big Bang violent a reuşit să lase în urma sa un Univers care are o temperatură aproape totalmente uniformă, pentru că nu pare să fi trecut suficient timp de la „naşterea cosmosului” pentru a putea atinge un punct de echilibru al temperaturii.

    Pentru majoritatea cosmologilor, cea mai plauzibilă explicaţie pentru această uniformitate ar fi aceea că, după începutul timpului, o formă necunoscută de energie a făcut Universul tânăr să se „umfle” cu o viteză mai mare decât viteza luminii. În acest mod, o bucată mică cu aproximativ aceeaşi temperatură s-ar fi întins, devenind cosmosul vast pe care îl vedem astăzi. Totuşi, Ashfordi subliniază că „Big Bang-ul a fost atât de haotic încât nu este clar unde ar fi putut fi întâlnită o bucată mică şi omogenă care să permită debutul procesului inflaţiei”.

    Într-o nouă cercetare publicată pe arXiv, Ashfordi şi colegii săi studiază o propunere făcută în 2000 de o echipă în care se găsea şi Gia Dvali, un fizician ce lucrează astăzi la Universitatea Ludwig Maximilians din Munchen, Germania. În propunerea din 2000, Universul nostru tridimensional (3D) este o membrană care pluteşte printr-un „univers vrac” care are patru dimensiuni spaţiale.

    Cercetătorii conduşi de Ashfordi au realizat că, în cazul în care universul vrac ar conţine propriile sale stele 4D (patru-dimensionale), unele ar putea colapsa, formând găuri negre 4D la fel ca stelele masive din Universul nostru: explodând ca supernove, aruncând cu forţă straturile exterioare, iar straturile interioare colapsând într-o gaură neagră.

    În Universul nostru, o gaură neagră este mărginită de o suprafaţă sferică numită „orizont de evenimente”. Dacă în spaţiul obişnuit tridimensional este nevoie de un obiect bi-dimensional (o suprafaţă) pentru a crea o „graniţă” în gaura neagră, în „universul vrac” orizontul de evenimente al unei găuri negre 4D ar fi un obiect 3D – o formă ce poartă numele de hipersferă. Când cercetătorii conduşi de Ashfordi au modelat moartea unei stele 4D, ei au descoperit că materialul ejectat ar forma o membrană 3D care înconjoară orizontul de evenimente 3D şi care se extinde încet.

    Autorii postulează că universul 3D în care trăim ar putea fi exact o astfel de membrană — şi că noi detectăm dezvoltarea membranei ca fiind expansiunea cosmică. „Astronomii au măsurat acea expansiune şi au extrapolat din ea că Universul a început cu un Big Bang — dar asta e doar un miraj”, afirmă Afshordi.

    Modelul conceput de Afshordi explică în mod natural uniformitatea Universului nostru. Deoarece universul vrac 4D ar fi putut avea în trecut o perioadă infinită de timp, ar fi fost suficient timp ca diferite părţi ale universului 4D să atingă un punct de echilibru, acesta fiind moştenit de universul nostru 3D.

    Modelul lui Afshordi are şi nişte probleme, totuşi. La începutul acestui an, observatorul spaţial Planck a dat publicităţii date care cartografiau micile fluctuaţii de temperatură în radiaţia cosmică de fond — radiaţia străveche care poartă amprentele primelor momente ale Universului. Fluctuaţiile confirmau predicţiile modelului Big Bang clasic şi ale teoriei inflaţiei, însă modelul propus de Afshordi deviază de la observaţiile făcute de Planck cu aproximativ 4%. Sperând să rezolve discrepanţele, Afshordi afirmă că lucrează la rafinarea modelului.

    În ciuda acestei nepotriviri, Dvali laudă modul ingenios în care cercetătorii au reuşit să renunţe la modelul Big Bang. „Singularitatea este problema fundamentală a cosmologiei, iar aceşti cercetători rescriu istoria astfel încât singularitatea să nu existe”, spune fizicianul. Deşi rezultatele observatorului Planck „demonstrează că teoria inflaţiei este corectă”, ele nu oferă un răspuns la întrebarea „cum a avut loc inflaţia”, spune Dvali. Acest studiu ar putea ajuta la demonstrarea faptului că inflaţia a fost activată de mişcarea Universului printr-o altă realitate, cu mai multe dimensiuni, concluzionează Dvali.

  • „Exportul bunicilor” în Polonia, practică tot mai comună pe fondul îmbătrânirii populaţiei

    „Exportul bunicilor" în Polonia, practică tot mai comună pe fondul îmbătrânirii populaţiei

    Tot mai multe familii germane îşi trimit bătrânii în centre de îngrijire din Polonia, din cauza costurilor prea ridicate din ţară, “exportul bunicilor” devenind o problemă controversată în Germania, denunţată de o parte a presei drept “colonialism gerontologic”. Practica de a trimite bătrânii în Polonia a devenit un trend în Germania, un important ziar local din Munchen comparând situaţia cu practica unor ţări de a-şi exporta deşeurile, transmite Bloomberg. Tot mai multe familii consideră însă că Polonia reprezintă cea mai bună variantă pentru a asigura bătrânilor o îngrijire de calitate la costuri rezonabile, aproape imposibil de găsit în Germania.

    Potrivit unui sondaj efectuat de TNS Emnid, unul din cinci germani ar fi dispus să apeleze la un centru de îngrijire din străinătate.

    Migraţia bătrânilor germani reprezintă unul dintre primele efecte vizibile ale unei probleme de proporţii globale. Organizaţia Naţiunilor Unite estimează că numărul persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani se va tripla până în 2050, la aproape 2 miliarde, odată cu scăderea natalităţii, creşterea duratei medii de viaţă şi îmbătrânirea generaţiei concepute după cel de-Al Doilea Război Mondial.

    Totodată, costurile îngrijirii bătrânilor devin prohibitive chiar şi în ţări cu un sistem solid de transferuri sociale, precum Germania. Cheltuielile alocate de germani îngrijirii pe termen lung a bătrânilor vor creşte de la 1,4% din PIB în prezent la 3,3% din PIB până în anul 2060, potrivit unui raport al Comisiei Europene. Familiile germane care apelează la centre de îngrijire din Polonia susţin că facilităţile de acest tip din Germania oferă servicii inferioare, deşi percep tarife mult mai ridicate, chiar şi de trei ori mai scumpe. Singura problemă este distanţa, care îngreunează vizitele. Proprietarii unui complex de îngrijire a bătrânilor din staţiunea poloneză de ski Szklarska Poreba estimează că numărul rezidenţilor germani se apropie de jumătate din capacitatea de cazare. Bătrânii sunt cazaţi în vile de lux, unde au parte de îngrijire permanentă şi şedinţe de terapie.

    Astfel de servicii costă în Polonia până la 1.200 de euro pe lună, faţă de 3.250 euro în Germania. Sistemul social din Germania poate subvenţiona până la 1.550 euro din costul îngrijirii la un centru din ţară, sau până la 700 de euro în afara graniţelor. Diferenţa trebuie asigurată din pensie, sau de către familie.

    Germania va avea până în 2050 una dintre cele mai îmbătrânite populaţii din lume, alături de Japonia, Coreea de Sud şi Italia, potrivit Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), care estimează că numărul persoanelor cu vârsta peste 80 de ani va depăşi, în aceste state, 15% din locuitori.

  • Combinaţia alcoolului cu energizantul poate fi mai dăunătoare pentru organism decât s-a crezut până acum

    Cei care consumă alcool în combinaţie cu băuturi energizante ar putea să se expună într-o măsură mult mai mare afecţiunilor decât s-a crezut până acum. Profesorul Peter Miller, care predă psihologia la Universitatea Deakin din Australia, susţine că studiile referitoare la efectul combinării alcoolului cu energizantele au fost în cea mai mare parte finanţate de Red Bull, potrivit dailymail.co.uk. Patru din cinci astfel de studii au fost realizate de cercetători care au fost sponsorizaţi de producătorii respectivei băuturi energizante, a afirmat Miller.
    Deşi studiile au arătat că “nu trebuie să ne facem griji în privinţa riscurilor”, acestea nu au analizat decât consecinţele unui consum minim de alcool combinat cu energizant, susţine profesorul. “Nu reflectă realitatea”, spune Miller, el fiind de părere că majoritatea celor care combină alcoolul cu energizantul consumă respectivul cocktail în cantităţi mari. “Este grav că publicul are încredere în rezultatele acestor studii. Organizatorii conferinţelor ar trebui să le solicite cercetătorilor să declare dacă au primit fonduri de la cei care produc aceste băuturi pentru studii sau dacă au fost sprijiniţi financiar de producătorii energizantelor pentru a participa la întâlniri sau conferinţe”, a declarat profesorul Miller.
    Studiile referitoare la comportamentul celor care consumă alcool în combinaţie cu energizant au arătat că respectivele persoane consumă mai mult alcool decât altele, sunt mai predispuse la un comportament agresiv, se rănesc mai des şi sunt tentate mai mult să se urce băute la volan.
    Trei studenţi din patru din Europa sau din Statele Unite consumă alcool în combinaţie cu energizant.

  • Lideri europeni rămaşi fără funcţii din cauza unor probleme cu justiţia

    O serie de lideri europeni au fost nevoiţi să renunţe la funcţii, în ultimii zece ani, din cauza unor proceduri judiciare, relatează AFP, în contextul în care fostul premier Silvio Berlusconi riscă să fie exclus din Parlamentul italian în urma unei condamnări.
    – CEHIA: În iunie 2013, premierul de centru-dreapta Petr Necas demisionează în urma unui scandal de corupţie şi abuz de putere, implicând-o pe cea mai apropiată colaboratoare şi amanta sa. Trei foşti deputaţi şi doi ofiţeri din cadrul serviciilor militare de informaţii sunt implicaţi. Parchetul renunţă să angajeze proceduri împotriva lui Necas, care a făcut din lupta împotriva corupţiei unul dintre punctele-far ale Guvernului său, aflat la putere începând din iulie 2010.
    – GERMANIA: Preşedinte federal începând din 2010, Christian Wulff este constrâns să demisioneze în februarie 2012, după ce-i este ridicată imunitatea. El este inculpat pentru corupţie, fiind suspectat că i s-a plătit, lui şi soţiei, un sejur în valoare de 500 de euro la un hotel, de către un producător de cinema, în schimbul susţinerii proiectului unui film. Procesul urmează să înceapă în noiembrie.
    – FINLANDA: În iunie 2010, premierul finlandez Matti Vanhanen, aflat la conducerea Guvernului din 2003, demisionează, părăsind totodată preşedinţia şi partidul. Vanhanen, care a evocat motive de sănătate pentru a explica această retragere, era implicat într-o afacere de finanţare a unei asociaţii al cărei preşedinte era. Aceasta a plătit peste 23.000 de euro campaniei sale prezidenţiale pierdute în 2006. În 2011, Parlamentul renunţă la orice procedură judiciară împotriva lui.
    – CROAÞIA: În iulie 2009, Ivo Sanader demisionează din funcţia de premier, pe care o ocupa din 2003. Suspectat de deturnare de fonduri, el este arestat la sfârşitul lui 2010 în Austria, extrădat şi încarcerat la Zagreb în perioada iulie-decembrie 2011. Găsit vinovat că a luat mită în valoare de cinci milioane de euro de la gigantul unguresc în domeniul energetic MOL şi de la o bancă austriacă, el este condamnat, la sfârşitul lui 2012, la zece ani de închisoare. În mai 2013, Sanader este inculpat într-un nou caz de corupţie, acuzat de abuz de putere care a provocat pierderi în valoare de aproximativ 500.000 de euro companiei naţionale croate de electricitate (HEP).
    – BELGIA: Ajuns la putere în martie 2008, premierul Yves Leterme demisionează în decembrie acelaşi an, acuzat că a exercitat presiuni asupra justiţiei în cursul achiziţionării Băncii Fortis, ameninţate de faliment. El revine, totuşi, în cadrul Guvernului condus de către Herman Van Rompuy, în calitate de ministru de Externe, şi va fi achitat de acuzaţiile cu privire la Fortis în urma unei anchete lansate în februarie 2009. Devine premier în noiembrie 2009 şi decembrie 2011.
    – POLONIA: Leszek Miller, şef al unui guvern de stânga din 2001, demisionează în mai 2004, după ce a abandonat preşedinţia partidului social-democrat (SLD), subminat de acuzaţii de corupţie la adresa anturajului său şi a sa. Este reales la conducerea SLD în 2012.
    – LITUANIA: Ales preşedinte în ianuarie 2003, Rolandas Paksas este destituit 15 luni mai târziu pentru “încălcarea gravă a Constituţiei şi nerespectarea jurământului constituţional”, prin acordarea cetăţeniei lituaniene unui om de afaceri rus, Jurijos Borisovas, principalul său susţinător financiar. Privat de dreptul de a se prezenta în alegeri în ţară, el este ales, în 2009, membru al Parlamentului European (PE).