Author: Nelu Stamate

  • Bonusul austerităţii

    Cancelarul german este adevărata doamnă de fier a Europei. Le cere ţărilor aflate în criză austeritate fiscală şi reforme pentru a-şi spori productivitatea în schimbul ajutorului german. Ca în Spania, care mai are încă un drum lung de parcurs, dar care dispune deja de o structură de costuri competitive, poate exporta şi atrage înapoi industriile care au fugit de costurile mari.

    Germania a avut o traiectorie politico-economică deosebită de la reunificarea în fruntea căreia s-a aflat Helmut Kohl în 1990. Din acelaşi partid conservator ca şi Merkel, Kohl a realizat o mare creştere fiscală, pentru a accelera reunificarea. El a obţinut o realizare istorică, împlinind o mare ambiţie a poporului german, însă a lăsat ţara cu grele datorii fiscale şi de securitate, compromiţând competitivitatea.

    După dărnicia dreptei în perioada Kohl, germanii au adus stânga la putere în 1998. Guvernul social-democratului Gerhard Schröder, spre surprinderea unora, a întreprins o serioasă ajustare, a mărit vârsta de pensionare şi a cerut angajamentul companiilor şi al lucrătorilor în beneficiul productivităţii şi al austerităţii.

    După şapte ani la putere, social-democraţii s-au erodat din cauza reformelor nepopulare şi au pierdut alegerile din nou în faţa conservatorilor. Merkel, crescută în Germania de Est comunistă şi, de aceea, o mare susţinătoare a capitalismului, a preluat puterea, propunând tocmai austeritate după ce a înfrânt partidul care întreprinsese o austeritate serioasă.

    De fapt, cancelarul a continuat programul de austeritate, care a făcut Germania mai competitivă şi a consolidat-o drept ancoră de stabilitate europeană: o ţară democratică, paşnică, productivă, bogată şi progresistă.

    Dar deşi Merkel a câştigat triumfal alegerile, cu 311 din cele 630 de locuri din Bundestag, aliaţii săi liberali nu au obţinut cei 5% din voturi pentru a intra în Parlament şi pentru a reface majoritatea. Liberalii au fost erodaţi pentru că au promis reducerea unor impozite, pe care Merkel le-a barat pentru a păstra echilibrul conturilor guvernului, care se aflau sub presiune din cauza ajutorului destinat ţărilor europene aflate în criză.

    Aşadar, Merkel ar putea fi nevoită să se alieze încă o dată cu social-democraţii, aşa cum s-a întâmplat în primul său mandat, sau cu Verzii. Indiferent de acorduri şi de alianţe, toată lumea ştie un lucru: austeritatea şi competitivitatea germană vor rămâne.

  • Luna – un „cadou” de la Venus?

    Luna ar putea fi un “dar” din partea planetei vecine, Venus, care a avut cândva un satelit natural, pe care l-a pierdut. Capturat de câmpul gravitaţional terestru, acest corp ceresc a devenit satelitul natural al Pământului, sugerează o nouă teorie. Ideea contrazice concepţiile marii majorităţi a cercetătorilor, care consideră că Luna s-a format acum cca. 4,5 miliarde de ani, când un corp ceresc de mărimea unei planete s-a ciocnit cu Pământul în formare. Această teorie, numită a impactului gigantic, are, totuşi, punctele ei slabe, cum au şi teoriile alternative asupra formării Lunii, discutate recent la o conferinţă dedicată acestui subiect . Asemenea teorii alternative sunt:

    n teoria fisiunii, care afirmă că Luna ar fi o bucată desprinsă din scoarţa şi mantaua terestră ca urmare a forţei centrifuge generate de o rotire foarte rapidă a Terrei.

    n teoria acreţiei binare susţine că Luna şi Terra au luat naştere în acelaşi timp şi în aceeaşi regiune a spaţiului, din materialul care s-a aglomerat formând două corpuri spaţiale distincte – Terra şi satelitul său natural.

    n o nouă teorie alternativă este cea a capturării Lunii – atragerea ei de către Pământ, în câmpul gravitaţional al acestuia.

    O problemă comună teoriilor fisiunii, acreţiei binare şi capturării este faptul că ele nu pot explica valoarea ridicată a momentului cinetic al sistemului Lună-Pământ. Oamenii de ştiinţă cred că, iniţial, viteza de rotaţie a Pământului  era foarte mare, astfel încât o zi dura doar 5-6 ore, iar Luna se găsea foarte aproape de Pământ. Dar, treptat, rezistenţa creată de forţa mareică (o consecinţă a forţei de atracţie gravitaţională) a dus la încetinirea rotaţiei Pământului şi a împins Luna pe orbita ei actuală.

    Un argument împotriva teoriei capturii este faptul că, în solul selenar şi cel terestru, compoziţia de izotopi este foarte asemănătoare, ceea ce sugerează o origine comună a celor două corpuri cereşti. Dar, dacă analizele vor arăta că şi compoziţia lui Venus şi a Terrei sunt asemănătoare între ele, atunci acesta ar fi un argument în favoarea teoriei. De altfel, şi teoria impactului gigantic – larg acceptată – nu explică suficient de bine cum de sunt Terra şi Luna aşa de asemănătoare între ele în ceea ce priveşte compoziţia de izotopi.

    În orice caz, teoria capturării lunii venusiene de către Terra, propusă de Dave Stevenson, profesor la Caltech University, are  elemente interesante şi aduce o viziune nouă în domeniu. Specialistul crede că înţelegerea multor lucruri despre planetele din sistemul nostru solar depinde de cercetarea planetei Venus. Dacă aceasta a avut o Lună, ea trebuie să se fi format mult mai devreme, curând după formarea Sistemului Solar, şi să fi fost pierdută apoi, fie datorită unei coliziuni, fie dislocării ei de pe orbită din cauza trecerii unui obiect spaţial prin sistemul Venus-Lună.

    Luna îşi păstrează în continuare misterul; până în prezent, nu există nicio teorie care să explice complet modul în care Pământul şi-a dobândit satelitul natural, dar toate scenariile propuse sunt plauzibile într-o anumită măsură.

  • Este inacceptabil că distribuitorii privaţi de energie nu investesc suficient în reţele

    Este inacceptabil că distribuitorii privaţi de energie nu investesc suficient în reţele

    Calitatea serviciului de distribuţie a energiei nu a fost îmbunătăţită după privatizarea companiilor de profil, situaţie inacceptabilă, iar acţionarii majoritari exportă profiturile obţinute în România şi importă echipamente second-hand, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă. “Ne aşteptam ca prin privatizarea distribuţiei de electricitate calitatea serviciului să crească. Acest lucru nu se întâmplă. Cele mai multe reclamaţii vin din zonele unde serviciul este privatizat”, a afirmat Niţă într-o conferinţă de presă.

    Companiile străine care au cumpărat filiale de distribuţie a energiei în România sunt Enel (Italia), CEZ (Cehia) şi E.ON (Germania).

    “Fac un apel ca aceste companii să revizuiască politica de distribuţie a energiei în România. Înţelegem că exportăm profiturile şi internalizăm cheltuielile, dar lucrul acesta nu trebuie făcut în detrimental consumatorilor casnici sau industriali. Sunt autorităţi care se plâng că aceste companii nu reuşesc, nu vor sau nu pot, vom verifica, mai ales în cartierele noi, să se preocupe de alimentarea cu energie. Este inacceptabil”, a adăugat ministrul. Potrivit lui Niţă, Guvernul va îmbunătăţi legea energiei, astfel ca toate produsele din sistemul energetic care vor fi aduse în România vor trebui omologate local, pentru că sunt multe produse importate la mâna a doua şi de calitate redusă. “Trebuie să impunem un standard. România trebuie tratată cum trebuie, nu cum vor aceste companii”, a spus Niţă.

    Întrebat dacă există riscul ca firmele de distribuţie privatizate să se întoarcă la stat, Niţă a răspuns că “întotdeauna există riscuri”. El a afirmat că Electrica, societatea de stat care a privatizat filiale în perioada 2004-2008, are procese la Curtea de Arbitraj de la Paris cu toate companiile care au cumpărat firme de distribuţie a energiei în România, din cauză că investitorii privaţi nu şi-au respectat unele obligaţii din contractile de privatizare.

  • Care este cel mai periculos drog?

    Care este cel mai periculos drog?

    Cel mai periculos drog al vremurilor noastre este zahărul, după opinia lui Paul van der Velpen, directorul serviciului de sănătate din Amsterdam, care consideră că dulciurile şi băuturile îndulcite ar trebui să aibă pe ambalaj avertismente asemănătoare celor de pe pachetele de ţigări. Venind din partea unui specialist din Amsterdam, oraş faimos pentru atitudinea sa tolerantă faţă de marijuana, avertismentul privind pericolul consumului de zahăr dă de gândit. După opinia lui Paul van der Velpen, zahărul este un drog, la fel ca tutunul şi alcoolul, iar autorităţile ar trebui să descurajeze consumul lui şi să-i avertizeze pe consumatori în privinţa riscurilor la care se expun. „Poate că pare ceva exagerat sau cam tras de păr, totuşi zahărul este cel mai periculos drog al vremurilor de azi şi este uşor de obţinut. La fel ca pachetele de ţigări, şi băuturile răcoritoare şi dulciurile ar trebui să poarte mesaje de avertizare, care să arate că zahărul provoacă dependenţă şi dăunează sănătăţii.”

    Pe un site dedicat sănătăţii publice, Paul van der Velpen scrie că tot mai mulţi oameni devin supraponderali şi că acest fenomen sporeşte costurile îngrijirilor medicale, în timp ce multe guverne încearcă să economisească bani. Problema obezităţii, adaugă el, poate fi abordată încurajând oamenii să facă mai multă mişcare, dar un mijloc mai eficient ar fi schimbarea alimentaţiei. El citează cercetări care sugerează că, atunci când oamenii consumă proteine şi grăsimi, se opresc din mâncat atunci când se simt sătui; în schimb, atunci când consumă zaharuri, continuă să mănânce până când îi doare stomacul. După opinia sa, asta se întâmplă din cauză că zahărul dă dependenţă şi este la fel de greu să se renunţe la el ca şi la fumat. În consecinţă, spune el, ar trebui ca zahărul să fie taxat în acelaşi fel ca şi alcoolul şi ţigările; de asemenea, sugerează specialistul, ar trebui să fie reglementată prin lege cantitatea de zahăr pe care producătorii o pot adăuga în alimente.

  • Incertitudini politice în Grecia, în urma operaţiunii de anvergură împotriva neonaziştilor

    Incertitudini politice în Grecia, în urma operaţiunii de anvergură împotriva neonaziştilor

    Valul de arestări la care a procedat sâmbătă poliţia antiteroristă elenă a dat o lovitură grea acestei formaţiuni, care s-a ridicat în mai puţin de doi ani la rangul de a treia forţă politică într-o ţară afectată de o criză economică acută şi în care şomajul îngroaşă rândul extremiştilor. Nikos Michaloliakos, fondatorul şi liderul mişcării din 1980, totodată deputat, se află pe mâna justiţiei, la fel ca şi presupusul său om de încredere, Christos Papas, purtătorul de cuvânt Ilias Kasidiaris şi alţi trei parlamentari, reprezentând împreună o treime dintre cei 18 deputaţi ai partidului, care a intrat în Parlament în iunie 2012. Toţi riscă o inculpare pentru apartenenţa sau conducerea unei “organizaţii infracţionale”. Judecătorii de instrucţie vor lua o decizie în acest sens în cursul înfăţişării suspecţilor prevăzute pentru marţi.

    Prezentarea în faţa judecătorilor a celorlalţi 15 membri ai partidului care au fost arestaţi va avea loc marţi şi miercuri. În total, 32 de mandate de arestare au fost emise de către Curtea Supremă, însărcinată cu anchetarea asasinării lui Pavlos Fyssas, un muzician antifascist, în vârstă de 34 de ani, înjunghiat pe 18 septembrie, în apropiere de Atena, de către un membru al partidului neonazist care a recunoscut faptele.

    De la stânga la dreapta, ziarele nu îşi ascundeau, în ediţiile de duminică, surprinderea faţă de întorsătura spectaculoasă pe care a luat-o risposta Guvernului faţă de Zori Aurii, după acest asasinat şi după luni de pasivitate, dacă nu complăcere, faţă de ascensiunea acestei formaţiuni extremiste. “Democraţia îi mătură pe neonazişti”, constata săptămânalul To Vima (centru-stânga), “cele şase capete ale monstrului” au fost înlănţuite, exclama ziarul de stânga Eleftherotypia, aproape la unison cu ziarul liberal Kathimerini, care titra despre “încătuşarea” partidului.

    Însă aceiaşi comentatori politici nu îşi ascund tulburarea faţă de această celeritate “bruscă”. “Replica judiciară din ultimele zile arată că autorităţile aveau la dispoziţie suficiente probe pentru a acţiona împotriva (patridului) Zori Aurii cu mult mai devreme. Faptul că a trebuit să fie asasinat un cetăţean grec pentru a le activa, în contextul în care toate faptele vizând străini au rămas fără răspuns, ridică întrebări”, scrie Nikos Chrysoloras în Kathimerini. În opinia lui Javet Aslam, preşedintele comunităţii pakistaneze din Grecia, contactat de To Vima, “aceste arestări ar fi trebuit să aibă loc acum doi ani şi jumătate sau trei, atunci când agresiunile (mişcării) Zori Aurii împotriva străinilor s-au agravat”.

    Decizia autorităţilor elene de a reacţiona în forţă, sub presiunea premierului conservator Antonis Samaras, permite Greciei să prezinte o faţă mai respectabilă înainte să preia preşedinţia Uniunii Europene (UE), la începutul lui 2014. Însă ea reface, în acelaşi timp, cărţile jocului politic intern. Atât timp cât nu sunt judecaţi şi condamnaţi, deputaţii din cadrul partidului Zori Aurii suspectaţi de comiterea unor abuzuri îşi păstrează mandatul, erau de acord, duminică, unii constituţionalişti. Însă ce se întâmplă cu mandatele în cazul în care aceştia sunt plasaţi în detenţie provizorie, în urma prezentării în faţa judecătorului de instrucţie?

    Anumite ziare îşi puneau întrebări în legătură cu posibilitatea ca Parlamentul grec să funcţioneze cu mai puţin de 300 de deputaţi, prevăzuţi de Constituţie. Coaliţia conservatori-socialişti dispune de o majoritate de cinci mandate în acest Legislativ ales în iunie 2012.

    Eventualitatea unei demisii a celor 18 deputaţi din cadrul partidului Zori Aurii planează, de asemenea, asupra peisajului politic, cu unele consecinţe pe care politologii întâmpină unele dificultăţi în a le descâlci. Antonis Samaras a transmis până acum mesajul că va face totul pentru a evita organizarea unor alegeri parţiale, în urma eventualelor demisii, şi o campanie electorală care ar putea să consolideze stânga radicală Syriza. Cu toate acestea, partidul său ar putea să fie tentat să încerce să atragă alegătorii care părăsesc partidul Zori Aurii. Mai multe sondaje recente relevă un recul al partidului neonazist în intenţiile de vot. “Problema cea mai gravă”, observă Nikos Chrysoloras, “este în continuare de ce, oare, au votat mii de greci pentru un partid care nu a încercat vreodată să îşi ascundă adevărata faţă?” şi ideologia neonazistă.

  • Temperatura va creşte cu 0,3 până la 4,8 grade Celsius până în 2100

    Responsabilitatea omului în favorizarea încălzirii climatice este mai evidentă ca oricând, iar temperatura medie a Pământului va creşte cu 0,3 până la 4,8 grade Celsius până în 2100, estimează experţii din cadrul GIEC în noul lor raport adoptat vineri la Stockholm, relatează AFP. Grupul interguvernamental de experţi privind evoluţia climatului (GIEC) şi-a revizuit în creştere estimările privind creşterea nivelului mării, care ar urma să fie între 26 şi 82 de centimetri până în 2100, potrivit noului raport. Potrivit GIEC, de-acum este “extrem de probabil” ca influenţa umană să fie principala cauză a încălzirii observate începând cu jumătatea secolului XX, ceea ce echivalează cu o certitudine de 95% în terminologia foarte precisă a raportului de aproximativ treizeci de pagini, sinteza a mii de studii ştiinţifice. În ultimul său raport, în 2007, această certitudine era de 90%.

    Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, într-o declaraţie video difuzată în timpul unei conferinţe de presă, a salutat activitatea GIEC pentru “evaluarea sa frecventă şi imparţială” privind schimbările climatice. “Acest nou raport va fi esenţial pentru guvernele care lucrează la realizarea unui acord ambiţios şi constrângător din punct de vedere legal asupra schimbărilor climatice în 2015”, a declarat el.

    Referitor la amploarea posibilă a încălzirii globale până la sfârşitul secolului, GIEC a reţinut patru scenarii posibile, însă nu s-a pronunţat cu privire la probabilitatea fiecăruia dintre ele. Astfel, GIEC estimează că Terra se va încălzi probabil cu 0,3 grade Celsius, în cel mai optimist caz, şi 4,8 grade Celsius până la sfârşitul acestui secol în raport cu temperatura medie din perioada 1986-2005.

    Incertitudinile puternice depind evident mai ales de cantităţile de gaze cu efect de seră ce vor fi emise în atmosferă în următorii ani. Pământul s-a încălzit deja cu aproximativ 0,8 grade Celsius faţă de epoca preindustrială.

    Numai scenariul bazat pe 0,3 grade ar permite menţinerea creşterii temperaturilor la 2 grade Celsius în raport cu epoca preindustrială, obiectiv pe care comunitatea internaţională şi l-a asumat. “Limitarea schimbării climatice va necesita reduceri substanţiale şi durabile ale emisiilor de gaze cu efect de seră”, a insistat, citat într-un comunicat, Thomas Stocker, vicepreşedintele grupului GIEC.

    În privinţa creşterii nivelului mării, una dintre consecinţele majore ale încălzirii globale, GIEC a revizuit în creştere estimările, oamenii de ştiinţă considerând de-acum că poate urca între 26 şi 82 de centimetri până în 2100, faţă de 18-59 de centimetri în raportul din 2007, astfel încât climatologii iau în calcul accelerarea topirii gheţarilor în Groenlanda şi în Antarctica, un fenomen mai puţin cercetat în urmă cu şase ani.

  • Premierul Republicii Moldova a cerut la ONU retragerea trupelor militare ruse de pe teritoriul ţării

    Prim-ministrul Republicii Moldova Iurie Leancă a reiterat joi, la Adunarea Generală a ONU apelul Republicii Moldova privind retragerea definitivă a forţelor militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu angajamentele internaţionale corespunzătoare. În discursul său, Leancă a menţionat că există multe obstacole în calea reintegrării Republicii Moldova, referindu-se la arsenalul militar străin care este încă pe teritoriul ţării sale, potrivit unui comunicat difuzat de servicul de presă al guvernului de la Chişinău.

    Leancă a declarat că reintegrarea Republicii Moldova este prioritatea strategică a Guvernului. Acesta prevede consolidarea populaţiei de pe ambele maluri ale Nistrului în jurul obiectivelor comune, oferindu-le oamenilor un viitor mai bun. Aceasta înseamnă, de asemenea, eliminarea provocărilor, asigurarea drepturilor fundamentale ale omului şi a securităţii în regiune. Premierul a accentuat că Republica Moldova pledează pentru continuarea măsurilor de consolidare a încrederii cu participarea plenară a partenerilor implicaţi în acest proces.

    „Viziunea Guvernului Republicii Moldova pentru o soluţie finală a conflictului este lipsită de ambiguitate. În primul rând, o soluţie cuprinzătoare şi viabilă trebuie să se bazeze pe respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ţării. Suntem deschişi pentru un compromis rezonabil pe un statut special al regiunii în cadrul Republicii Moldova, care ar oferi populaţiei din stânga Nistrului un nivel confortabil şi garantat de autoguvernare în diferite domenii ale vieţii publice. Totodată, trebuie să existe un spaţiu constituţional, economic şi de apărare unic în interiorul frontierelor recunoscute la nivel internaţional ale Republicii Moldova. În acelaşi timp, Republica Moldova trebuie să fie un stat funcţional care continuă să avanseze pe calea sa europeană şi oferă populaţiei de pe ambele maluri dreptul de a beneficia în mod egal de parteneriatul nostru extins cu Uniunea Europeană”, a specificat premierul de la Chişinău.

    În încheierea discursului său, Leancă şi-a exprimat convingerea că viitorul Republicii Moldova este unul luminos, iar Guvernul, sprijinit de partenerii de dezvoltare, va reuşi să construiască o ţară puternică şi unită, în marea familie europeană, şi să asigure bunăstarea poporului şi consolidarea societăţii, potrivit guvernului.

    La Adunarea Generală a ONU din 2012, şi preşedintele ţării, Nicolae Timofti, a cerut retragerea trupelor militare ruseşti de pe teritoriul Republicii Moldova. „Trupele ruse, staţionate pe teritoriul Republicii Moldova fără consimţământul statului gazdă şi contrar prevederilor constituţionale şi angajamentelor internaţionale, ar trebui să fie în cele din urmă retrase”, a declarat Timofti atunci.

    În regiunea transnistreană a Republicii Moldova, controlată de un regim separatist prorus, sunt depozitate, potrivit unor surse, între 20.000 şi 40.000 de tone de arme şi muniţii, care sunt păzite de un contingent militar rusesc format din aproximativ 1.500 de persoane. Rusia şi-a asumat încă din 1999 obligaţia de a-şi retrage muniţiile de pe teritoriul Republicii Moldova, angajament pe care nu l-a dus însă la bun sfârşit. În opinia experţilor şi politicienilor, prezenţa trupelor şi muniţiilor ruseşti în regiune constituie unul din motivele principale care împiedică reglementarea conflictului transnistrean.

  • Româncele beneficiază de unul dintre cele mai reduse concedii de maternitate din ECE

    Româncele beneficiază de unul dintre cele mai reduse concedii de maternitate din Europa Centrală şi de Est (ECE), de 126 de zile calendaristice, la egalitate cu Ucraina, potrivit studiului Caracteristicile Maternităţii şi Creşterii Copilului, realizat de Accace. Spre comparaţie, mamele din Bulgaria beneficiază de 410 zile de concediu de maternitate, însă Slovenia acordă cel mai redus concediu pentru naşterea copiilor, de doar 105 zile.

    „Analiza aduce în prim plan o imagine de ansamblu a condiţiilor, drepturilor legale, responsabilităţilor şi a beneficiilor financiare întâlnite în Europa Centrală şi de Est, precum şi impactul pe care organizaţiile internaţionale l-au avut asupra legislaţiilor locale. Spre exemplu, durata concediului de maternitate din România este egală cu recomandarea Organizaţiei Internaţionale a Muncii, de 18 săptămâni”, au explicat experţii Accace. Potrivit reglementărilor internaţionale în vigoare, durata minimă a concediului de maternitate nu poate fi mai mică de 14 săptămâni.

    „În ciuda duratei mici a concediului de maternitate, România are cea mai permisivă legislaţie în ceea ce priveşte acordarea acestuia şi a indemnizaţiei specifice, mamele putând beneficia de acestea după numai 22 de zile de cotizare la bugetul de asigurări în ultimele 12 luni. Printre cele mai puţin restrictive ţări în acordarea indemnizaţiei de maternitate se numără Croaţia, Polonia şi Ucraina, care solicită doar ca mamele să fie angajate în momentul acordării concediului şi a indemnizaţiei de maternitate”, informează documentul.

    În ceea ce priveşte valoarea indemnizaţiei de maternitate, în regiune sunt state care acordă până la 100% din media veniturilor mamei, înregistrate în perioade cuprinse între 6 luni şi un an, precum Serbia, Slovenia, Polonia, Croaţia sau Ucraina. „În Bulgaria, valoarea indemnizaţiei scade la 95% din media veniturilor înregistrate în ultimii doi ani, în timp ce, în România, valoarea se ridică la 85% din media veniturilor din ultimele 6 luni. (…) Pe lângă concediul de maternitate, părinţii pot beneficia şi de concediu pentru creşterea copilului, acesta fiind un drept transferabil atât la mamă, cât şi la tată, în majoritatea statelor analizate. Cel mai mic concediu pentru creşterea copilului se înregistrează în Croaţia, care acordă doar 180 de zile pentru primii doi copii, iar perioada poate fi extinsă până la 900 de zile în cazul celui de-al treilea copil sau al gemenilor. Pe toată perioada concediului, părinţii beneficiază de o indemnizaţie de 100% din media veniturilor din ultimele 6 luni”, arată datele Accace.

    Pe de altă parte, informează Accace, cel mai mare concediu pentru creşterea copilului, de 4 ani, se înregistrează în Republica Cehă, unde părinţii primesc o indemnizaţie maximă de 440 de euro/lună. „Un caz aparte îl reprezintă Polonia, unde durata concediului pentru creşterea copilului este de 3 ani, iar pe toată perioada părinţii nu primesc niciun ajutor din partea statului, acestora fiindu-le plătite însă contribuţiile pentru pensie şi sănătate. În România, concediul pentru creşterea copilului poate fi acordat pentru o perioadă de un an, caz în care alocaţia din partea statului se poate ridica până la aproximativ 777 euro/lună, sau pentru 2 ani, cu o alocaţie ce poate ajunge până la aproximativ 274 euro/lună. Ucraina oferă peste 900 de euro pentru fiecare nou-născut”, precizează documentul citat.

    În plus faţă de indemnizaţiile de maternitate, în regiune sunt state care acordă ajutoare financiare suplimentare la naştere, în funcţie de numărul copiilor născuţi. Cel mai mare ajutor financiar este acordat de Ucraina, care pentru fiecare copil născut alocă aproximativ 930 de euro, la care se adaugă, în funcţie de numărul copiilor, alocaţii lunare de până la 154 de euro, în cazul părinţilor cu trei copii, acestea compensând indemnizaţiile extrem de mici oferite pe durata concediului pentru creşterea copilului.

    Ucraina este urmată îndeaproape de Slovacia, care asigură mamelor un ajutor financiar suplimentar de aproape 830 de euro, iar Cehia acordă un supliment de aproximativ 520 de euro pentru primul nou-născut. Printre cele mai mici ajutoare financiare suplimentare acordate în regiune la naştere se numără cele din Ungaria şi Bulgaria, care alocă doar 215 euro şi respectiv 128 euro pentru primul nou-născut. România este însă singurul stat din regiune care nu acordă alte ajutoare financiare, în afară de indemnizaţiile de maternitate şi creşterea copilului, acestea fiind eliminate odată cu dispariţia Contracului Colectiv la Nivel Naţional.

    „Suntem cu toţii afectaţi de modalitatea în care fiecare stat decide să implementeze minimul de prevederi impuse de organizaţiile internaţionale, dar, în final, scopul principal ar trebui să fie menţinerea unui echilibru social la nivel internaţional, iar acest lucru este imposibil fără sprijinul ţărilor implicate”, au încheiat experţii Accace.

    Studiul a fost realizat luând în calcul datele furnizate de experţii în domeniu din 10 dintre ţările în care Accace este prezentă, atât prin sedii permanante, cât şi prin intermediul partenerilor săi, şi anume Bulgaria, Croaţia, Cehia, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Ucraina. Accace este una dintre principalele companii de externalizare şi consultanţă de afaceri din regiunea Europei Centrale şi de Est, care oferă servicii de contabilitate şi raportare financiară, servicii corporate şi secretariale, salarizare şi administrare de personal şi consultanţă fiscală şi de afaceri.

  • 17 lucruri care ne pot ajuta să ne prelungim viaţa

    Potrivit publicaţiei Time, Google tocmai a lansat o nouă companie numită Calico, al cărei scop va fi tocmai prevenirea îmbătrânirii. Se pare că, pentru început, compania se va centra pe cercetare şi nu pe tehnologii, iar investiţia va fi foarte mică. Prin urmare, va mai dura ceva până când vom beneficia de metode revoluţionare de a ne prelungi viaţa, propuse de specialiştii de la Calico.

    Aşadar, mai jos vă prezentăm o listă cu lucruri sau activităţi care, spun oamenii de ştiinţă, ne pot îmbunătăţi starea de sănătate şi ne pot prelungi viaţa.

    1. Bogăţia

    Desigur, oamenii bogaţi au suficienţi bani pentru a beneficia de o mai bună îngrijire a sănătăţii, însă aici vorbim despre altceva. Un studiu realizat de oamenii de ştiinţă de la University College London sugerează că indivizii bogaţi au un nivel mai ridicat al hormonului cheie (Dehidroepiandrosteron-sulfat sau DHEAS) asociat cu prelungirea speranţei de viaţă. DHEAS este un steroid produs de glandele suprarenale şi de creier. El a fost asociat cu o gamă largă de beneficii de sănătate, printre care se numără îmbunătăţirea memoriei, riscul scăzut de boli cardiovasculare şi longevitate crescută, mai ales în rândul bărbaţilor.

    2. Petrecerea timpului în compania multor femei

    Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Harvard au descoperit că bărbaţii care sunt crescuţi în mediu cu mai puţine femei mor mai repede decât cei care cresc înconjuraţi de multe femei.

     

    3. Căsătoria

    Căsătoria pare să fie benefică mai ales pentru sănătatea bărbaţilor. O analiză realizată pe baza a 90 de studii ce au inclus 500 de milioane de oameni a scos la iveală faptul că bărbaţii căsătoriţi trăiesc, în medie, cu 10 ani mai mult decât cei necăsătoriţi. Efectul s-a observat şi în rândul femeilor, chiar dacă acesta nu a fost la fel de puternic ca în rândul bărbaţilor. Mai exact, acestea trăiesc cu aproximativ 4 ani mai mult ca cele necăsătorite. Motivul pentru care se înregistrează această diferenţă între persoanele celibatare şi cele necăsătorite, spun oamenii de ştiinţă, este acela ca în cuplurile căsătorite, indivizii au parte de mai multă susţinere socială.

    4. Bunicii sănătoşi

    Ceea ce a mâncat bunica ta îţi poate creşte ţie riscul de cancer. Mai mult, mâncarea de tip fast-food consumată de tine poate afecta sănătatea nepoţilor tăi. Într-un studiu realizat pe şobolani, oamenii de ştiinţă au constatat că nepoatele femelelor de şobolan care au consumat mâncare de tip fast-food în timpul sarcinii aveau cu 30% mai multe şanse de a dezvolta cancer mamar.

    5. Consumul moderat de alcool

    Mai exact, este vorba de vinul roşu. Un compus ce se găseşte în strugurii roşii, numit resveratrol, are capacitatea de a proteja corpul împotriva îmbătrânirii,  a diabetului de timp 2, a atacurilor cerebrale şi a bolilor de inimă.

    6. Viaţa sexuală activă

    Sexul îţi poate prelungi viaţa, spun oamenii de ştiinţă de la Universitatea Queens, din Belfast. Studiul lor a fost realizat pe un eşantion de 1.000 de bărbaţi de vârstă mijlocie de-a lungul a 10 ani. Rezultatele au indicat că bărbaţii care aveau o rată mai mare a orgasmelor trăiau de două ori mai mult, comparativ cu cei care nu experimentau această plăcere.

    7. Folosirea zilnică a aţei dentare

    Aşa dentară nu numai că asigură îngrijirea potrivită dinţilor, dar ea are şi capacitatea de a reduce riscul de boli de inimă, susţin medicii de la Case Western Reserve University. Această îngrijire de rutină previne apariţia bolilor gingivale care duc la infecţii şi inflamaţii ce le permit bacteriilor dăunătoare să intre în fluxul sanguin şi să crească riscul de apariţie a bolilor cardiovasculare.

    8. Cântatul

    O cercetare realizată de oamenii de ştiinţă de la Universitatea  George Washington a scos la iveală faptul că indivizii care cântă în cor se simt mai sănătoşi fizic decât restul oamenilor. De asemenea, un alt studiu întreprins de experţii de la Universitatea din Londra a demonstrat că prin cântat putem să ne reducem nivelul stresului, producând mai multe endorfine. Totodată, cântatul aduce şi alte beneficii fizice antrenând inima, plămâni şi muşchii abdominali şi pe cei ai spatelui.

    9. Nervii

    Nu mai este de mult un secret faptul că atunci când ne abţinem să reacţionăm agresiv suntem expuşi la un nivel ridicat de stres. Prin urmare, este firesc ca eliberarea furiei să diminueze presiunea la care este supusă inima atunci când avem nervi. Potrivit cercetătorilor de la Universitatea din Stockholm, bărbaţii care nu îşi ascund furia au cu 50% mai puţine şanse de a experimenta un atac de cord sau de a deceda din cauza unei boli de inimă.

    10. Îngrăşarea

    Poate părea nefiresc, dar câteva kilograme în plus pare să crească rata de supravieţuire în rândul indivizilor în vârstă, susţin oamenii de ştiinţă de la Kaiser Permanente din Portland, Oregon. Un studiu realizat pe 11.326 adulţi de-a lungul a 12 ani a indicat că indivizii care aveau câteva kilograme în plus peste greutatea lor ideală aveau un risc al decesului cu 17 procente mai scăzut, comparativ cu persoanele care aveau o greutate normală.

    11. Realizarea treburilor gospodăreşti

    Femeile care petrec, în medie, 17 ore pe săptămână făcând treburi gospodăreşti precum măturatul, spălatul rufelor şi gătitul, îşi pot reduce riscul de cancer cu 30 de procente. După ce au studiat mai bine 200.000 de femei de-a lungul a mai bine de 6 ani, oamenii de ştiinţă au descoperit că mişcarea moderată asigurată de realizarea treburilor gospodăreşti previne cancerul mai bine ca alte exerciţii fizice riguroase.

    12. Deţinerea unei pisici

    Experţii de la University of Minnesota’s Stroke Institute din Minneapolis au constatat că, prin natura lor, pisicile reduc stresul şi anxietatea, având capacitatea de a scădea riscul de atac de cord al proprietarilor cu 30%.

    13. Adoptarea dietei mediteraneene

    Mulţi oameni de ştiinţă au promovat beneficiile cestei diete bogate în fructe, legume, cereale integrale, alune şi ulei de măsline. Un studiu recent, publicat în New England Journal of Medicine subliniază că oamenii cu vârste între 55 şi 80 de ani îşi diminuează riscul de dezvoltare a bolilor de inimă şi a atacurilor cerebrale cu 30% dacă adoptă această dietă.

    14. Reşedinţa în mediu urban

    Mai bine de 85% dintre americanii care au atins vârsta de 100 de ani trăiau în oraşe, în anul 2010. Este importat ca atunci când oamenii îmbătrânesc să aleagă să locuiască într-o zonă urbană. Astfel au acces la mai mulţi medici, beneficiază de mai mult suport social şi sunt stimulaţi mental, consideră profesorul Gary Small de la UCLA Longevity Center din Los Angeles.

    15. Administrarea suplimentelor de vitamina D

    Vitamina D este esenţială pentru absorbţia calciului. Ea ne ţine oasele puternice şi le întăreşte. O analiză a mai multor studii realizate în trecut a indicat că persoanele în vârstă care iau suplimente de vitamina D şi calciu au un risc de deces cu 9 procente mai scăzut, comparativ cu indivizii care nu iau astfel de suplimente.

    16. Mutarea în Grecia

    Insula grecească Icaria, din Marea Egee, găzduieşte cel mai mare procent de indivizi care ajung la vâsrta de 90 de ani, din lume. Aproximativ o treime din populaţia insulei ajunge la această vârstă impresionantă. Un studiu a atribuit această performanţă dietei bogate în ulei de măsline şi ceaiuri, dar şi reliefului muntos care îi face pe oameni să facă zilnic mişcare.

    17. Joggingul

    Se pare că bărbaţii îşi pot prelungi speranţa de viaţă cu 6,2 ani şi femeile cu 5,6 ani dacă fac săptămânal două ore jumătate de jogging, potrivit unui studiu prezentat la întâlnirea EuroPRevent2012. Joggingul aduce multe beneficii sănătăţii: el creşte nivelul de colesterol bun, scade presiunea arterială, îmbunătăţeşte funcţiile imunitare, previne obezitatea şi îmbunătăţeşte bunăstarea fizică.

  • Liberalizarea pieţei energiei electrice, influenţă de 1-2% în preţul final

    Liberalizarea pieţei energiei electrice începută în urmă cu un an a avut loc fără efecte negative importante, iar influenţa a fost de 1-2% în preţul final, a declarat, marţi, la o conferinţă pe tema efectelor liberalizării pieţei energiei asupra economiei preşedintele Autorităţii Naţionale de reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileţ.
    În zona gazelor naturale, impactul a fost de 8% atât pentru consumatorii casnici cât şi pentru cei industriali, a precizat preşedintele ANRE. „Sperăm să avem şi elemente pozitive, cum ar fi creşterea PIB şi creşterea veniturilor la producători care vor duce, prin suprataxarea prevăzută de lege la venituri bugetare suplimentare care vor fi direcţionate în zone de interes social, cum ar fi educaţia şi sănătatea. Într-un an de zile se vor resimţi şi efectele benefice”, a spus Havrileţ.
    Preşedintele ANRE a menţionat etapele liberalizării pieţei energiei electrice şi gazelor naturale şi a apreciat că noua etapă de dereglementare pe piaţa gazelor naturale de la 1 octombrie nu va avea un impact mai mare de 2% pentru consumatorii industriali şi 1% pentru consumatorii casnici în preţul final, astfel că impactul pe întregul an 2013 va fi de 10% la consumatorii industriali şi de 9% la consumatorii casnici.
    La gazele naturale procedura este cea a convergenţei preţurilor gazelor naturale din producţia internă şi gazelor naturale din import la acest moment raportul fiind de 1 la 2. Calendarul de liberalizare ar trebui să se încheie în decembrie 2014, dar dacă va exista încă o diferenţă semnificativă de preţ între gazele naturale din producţia internă şi cele din import poate fi prelungit cu un an până în 2015.