word-monitor

Author: M.A.S.

  • Depresia nu creşte riscul de a dezvolta cancer

    Depresia nu creşte riscul de a dezvolta cancer

    Studii realizate pe un eşantion de peste 14.000 de persoane, timp de 15 ani, au ajuns la concluzia că este imposibil de stabilit o legătură între depresie şi cancer, informează cotidianul francez Le Figaro.
    Oamenii afirmă uneori şi gândesc adeseori că o stare depresivă creşte riscul de a dezvolta cancer. „Aceasta este o părere extrem de veche şi înrădăcinată. Ea se regăseşte chiar în scrierile socratice”, subliniază Cedric Lemogne, profesor de psihiatrie şi cercetător în cadrul Inserm. Numai că, după cum a relevat noul studiu, „această idee este una falsă”, subliniază Lemogne.
    Pentru a verifica respectivul dicton popular, omul de ştiinţă francez, ale cărui studii pe marginea subiectului au fost publicate în revista The American Journal of Epidemiology, a cercetat mai întâi toate lucrările cele mai serioase cu privire la această teză. Niciuna dintre ele nu a reuşit vreodată să confirme sau să infirme vreo legătură de cauză şi efect între depresie şi cancer.

    În aceste condiţii, Lemogne şi-a aţintit atenţia spre marea comunitate Gazel (foştii angajaţi ai EDF-GDF), creată în 1989 de o echipă din Villejuif şi care numără puţin peste 14.200 de participanţi. Acest grup oferă în acelaşi timp date valide despre apariţia cancerului, dar şi despre depresii inventariate. „Interesul pentru acest gen de grup este determinat de faptul că permite înmagazinarea de date cu o evoluţie extrem de satisfăcătoare”, continuă omul de ştiinţă.
    Primele evidenţe ale depresiilor au fost efectuate, în cadrul grupului, în 1993, apoi reînnoite la fiecare trei ani, timp de 15 ani. Întreruperile în activitatea profesională din raţiuni de depresie au fost luate de asemenea în considerare. „Începând din acest moment, s-a monitorizat dacă persoanele depresive aveau risc mai mare ca alte persoane de a dezvolta cancer”, explică Cedric Lemonge. S-a constatat că nu există nicio asociere semnificativă între stările de depresie şi cele cinci tipuri de cancer luate în considerare: de prostată, mamar, de colon, limfom şi leucemie.
    În schimb, această concluzie nu exclude faptul că persoanele care sunt anunţate că au dezvoltat cancer să sufere simptome depresive. „Depresia afectează una dintre patru persoane bolnave de cancer, ceea ce este mult”, subliniază Cédric Lemogne. „De multe ori, anturajul persoanelor bolnave de cancer le spune că trebuie să lupte, ca şi cum ar fi anormal sau periculos ca ele să se simtă abătute”, în condiţiile în care este important mai ales ca ele să-şi urmeze tratamentul pentru cancer şi pentru depresie, insistă medicul.

    Chiar dacă starea de depresie nu influenţează dezvoltarea cancerului, aceasta nu înseamnă că o problemă psihosomatică nu poate influenţa starea de sănătate a unei persoane: „S-a demonstrat deja că stresul la locul de muncă poate provoca infarcturi de miocard”. Totuşi, acest lucru nu presupune aceleaşi mecanisme.
    Sprijinul din partea celor apropiaţi este, în schimb, primordial pentru persoanele bolnave de cancer, după cum aminteşte un studiu american publicat săptămâna trecută. Acesta a demonstrat că mariajul creşte în mod substanţial şansele de vindecare pentru persoanele bolnave de cancer.
    Nu este deloc sigur că studiile efectuate de Inserm vor duce la o schimbare radicală a mentalităţilor. Fără îndoială, va trebui să treacă mult timp ca să dispară ideea privind legătura între depresie şi cancer, în condiţiile în care numărul de cazuri de cancer în sânul populaţiei franceze este în creştere şi se încearcă astfel explicarea inexplicabilului, conchide Le Figaro.

  • Europa va lansa trei sateliţi spaţiali pentru studierea câmpului magnetic terestru

    Trei sateliţi europeni vor fi lansaţi săptămâna viitoare în cadrul misiunii Swarm, cu ajutorul lor urmând să fie analizat câmpul magnetic terestru, fenomen complex şi fluctuant ce rămâne puţin cunoscut la 2.000 de ani de la inventarea busolei în China. Cu o greutate de 470 kg fiecare, cei trei sateliţi vor fi lansaţi vineri, 22 noiembrie, cu o rachetă-purtătoare Rockot de la baza Pleseţk din Rusia, informează AFP.
    În timp ce câmpul gravitaţional poate fi pus în evidenţă cu un simplu măr, „câmpul magnetic terestru nu se vede şi totuşi este peste tot în jurul nostru şi ne protejează mai ales de vântul solar” şi de particulele lui, explică Mioara Mandea, expert CNES, agenţia spaţială franceză, asociată la proiectul Swarm.
    De când a fost localizat cu precizie de James Ross, în 1831, în Marele Nord canadian, polul nord magnetic s-a mişcat în permanenţă, deplasările sale accelerându-se uneori semnificativ din motive puţin cunoscute. Din secolul al XIX-lea până în 1980, polul nord magnetic se mişca destul de încet (sub 10 km pe an) spre Siberia, însă viteza a crescut ulterior, ajungând la aproape 60 km anual în anii 1990, după care s-a stabilizat.
    Polul nord magnetic a parcurs în total, din 1831 până în 2007, aproape 2.000 km spre nord-est. Câmpul magnetic terestru, pe care misiunea Swarm urmează să îl măsoare cu trei sateliţi, este extrem de variabil atât în spaţiu, cât şi în timp. De-a lungul istoriei s-a inversat chiar de câteva ori, în mod neregulat, dar în medie o dată la 200.000 de ani.
    În prezent, intensitatea câmpului magnetic terestru scade destul de repede (s-a redus cu circa 6% într-un secol), însă rămâne mult mai mare decât ceea ce se înregistrează înaintea unei inversări, proces ce necesită câteva mii de ani.
    Contrar polilor geografici, polii magnetici nord şi sud — punctele de pe suprafaţa terestră în care câmpul magnetic este absolut vertical — nu se situează în puncte diametral opuse de pe glob. Polul magnetic nord se află în prezent la peste 85 grade latitudine (faţă de polul nord geografic), în timp de polul magnetic sud se află la doar 65 grade latitudine sudică, în dreptul bazei franceze Dumont d’Urville din Antarctica.
    Pentru o orientare precisă cu busola — care nu se strică niciodată, ca un GPS sau un instrument radio — este necesară o hartă recentă. Datele strânse de sateliţii Swarm vor contribui la actualizarea hărţilor, utilizate îndeosebi în aviaţie şi navigaţie, dar şi la cele folosite în multe aplicaţii zilnice, cum ar fi busolele smartphone-urilor. Cartografia este cu atât mai importantă cu cât busola nu arată nordul geografic, ci pe cel magnetic, care se deplasează foarte repede.
    Graţie datelor ce se vor strânge cel puţin patru ani de la sateliţii Swarm, oamenii de ştiinţă speră să înţeleagă mai bine evoluţia câmpului magnetic şi mai ales „anomalia din Atlanticul de Sud”, zonă situată deasupra Braziliei, unde câmpul magnetic este deosebit de slab şi continuă să scadă rapid, din motive necunoscute.

  • 150 kg peşte confiscate de către poliţiştii de frontieră

    În ziua de 19 noiembrie, în jurul orelor 14.30, poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Folteşti pe timpul executării unei misiuni specifice au oprit pentru control în zona de responsabilitate, pe DN 26, în localitatea de frontieră Folteşti un autoturism marca Fiat Doblo, înmatriculat în judeţul Galaţi, condus de cetăţeanul român Cristian G., în vârstă de 27 ani. În urma controlului efectuat în portbagajul autoturismului, lucrătorii noştri au descoperit cantitatea de 150 kilograme de peşte specia singer, pentru care tânărul nu a putut prezenta documente  justificative. Poliţiştii de frontieră au luat măsura ridicării cantităţii de peşte, care a fost predată unei societăţi comerciale de profil pentru valorificare. Persoanei în cauză i-a fost întocmită lucrare penală sub aspectul săvârşirii infracţiunii de deţinerea, transportul sau comercializarea fără documente legale a peştelui, icrelor ori produselor din peşte obţinute din pescuit.

  • Documente false depistate la frontieră

    În data de 19 noiembrie, în jurul orei 1.00, pe timpul efectuării unei misiuni specifice de supraveghere şi control în zona de competenţă, poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Folteşti au oprit în trafic pentru control, pe comunicaţia DN 26, pe raza localităţii de frontieră Ijdileni, un autoturism marca Mercedes A170, înmatriculat în Bulgaria, condus de cetăţeanul român, N.F., în vârstă de 28 ani. La controlul documentelor, poliţiştii de frontieră au avut suspiciuni cu privire la autenticitatea acestora fapt pentru care au efectuat verificări specifice în urma cărora au stabilit că talonul de inspecţie tehnică periodică şi asigurarea auto de răspundere civilă obligatorie nu prezintă elementele de siguranţă ale unor documente autentice fiind false. Pe numele bărbatului, poliţiştii de frontieră au întocmit lucrare penală sub aspectul săvârşirii infracţiunii de  uz de fals.

  • ArcelorMittal şi Nippon Steel ar putea prelua fabrica ThyssenKrupp din SUA

    ArcelorMittal şi Nippon Steel ar putea prelua fabrica ThyssenKrupp din SUA

    Grupul german ThyssenKrupp se află în negocieri exclusive cu un consorţiu alcătuit din ArcelorMittal şi Nippon Steel pentru vânzarea fabricii de procesare a oţelului din SUA, au declarat surse anonime pentru Reuters.
    „Sunt aproape de a ajunge la un acord, care ar putea fi semnat în următoarele zile”, a declarat una dintre surse.
    Marţi seară, ThyssenKrupp AG, cel mai mare producător de oţel din Germania, a anunţat că va amâna publicarea rezultatelor financiare anuale, deoarece discuţiile privind vânzarea fabricii din SUA au intrat în linie dreaptă. Compania germană nu a specificat cu ce firme poartă negocieri.
    Reprezentanţii ArcelorMittal au reafirmat că rămân interesaţi de fabrica din SUA, fără a da detalii suplimentare, în timp ce reprezentanţii ThyssenKrupp au refuzat să comenteze informaţiile publicate de Reuters.
    Anul trecut, ThyssenKrupp a vândut subsidiara sa Tailored Blanks companiei chineze Wuhan Iron and Steel.
    Grupul ThyssenKrupp este prezent şi în România prin toate cele cinci divizii ale sale, respectiv metalurgie, auto, ascensoare, bunuri industriale şi servicii.

  • România este, de departe, cea mai convenabilă soluţie pentru vacanţele românilor

    România este, de departe, cea mai convenabilă soluţie pentru vacanţele românilor, indiferent de comparaţiile care se fac cu Grecia sau cu Bulgaria, a declarat vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), Dragoş Răducan.
    „Din cauza puterii de cumpărare scăzute a românului şi a bombardamentului mediatic care se face asupra posibilelor viitoare scumpiri din 2014, românii vor căuta cea mai convenabilă soluţie şi pentru turism. Din cauza asta, estimez nu numai că va rămâne acelaşi număr de turişti români pe litoralul nostru, dar poate chiar va creşte. Per total, însă, numărul de turişti va fi din ce în ce mai mic, pentru că vor fi tot mai puţini aceia care îşi vor permite să plece de acasă, indiferent unde. Aceasta este o previziune, cealaltă variantă este că 2014, an de alegeri, poate aduce facilităţi fiscale. În general, toţi anii electorali au fost ani buni pentru turism”, a precizat Dragoş Răducan.
    Cu toate previziunile de scumpire a tarifelor hoteliere, cu 5 — 8%, în 2014, reprezentanţii FPTR apreciază că vor fi şi mai mulţi români pe litoralul românesc, deoarece chiar şi în aceste condiţii este mai ieftin în România.
    Conform datelor statistice prezentate de FPTR, anul 2013 a fost cu 5% mai slab pentru segmentul hotelier.
    “Agenţiile abia îşi trag sufletul, românii cu bani îşi fac, în mare măsură, rezervări pe internet — există această psihoză că e mai ieftin dacă îţi faci rezervările pe internet, iar restaurantele au şi ele probleme. Conform unui studiu, în 2012, 60% dintre români nu şi-au permis să meargă vreodată la restaurant, număr cu 20% mai mare decât în 2010”, a menţionat vicepreşedintele FPTR.
    În acest context, Răducan a atras atenţia că o soluţie pentru sprijinirea turismului autohton ar fi aplicarea cotei reduse de TVA la unităţile de alimentaţie din complexele hoteliere.
    “Operatorii fac tot ce pot pentru a dezvolta turismul, pentru a-i face pe români să cumpere pachete turistice. Din păcate, ei nu sunt miniştri, pentru a adopta măsuri de relansare fiscală, chiar dacă le cer autorităţilor. Aplicarea cotei reduse de TVA la unităţile de alimentaţie din complexele hoteliere ar fi, după părerea mea, cea mai necesară măsură fiscală de sprijinire a turismului autohton”, a subliniat el.
    FPTR a participat la Târgul de Turism al României, care s-a desfăşurat la Romexpo, în perioada 14 — 17 noiembrie.
    “Impresia generală este că a fost, totuşi, un târg bun, chiar dacă nu au fost prea mulţi cumpărători. Important a fost că ne-am întâlnit noi, cei din turism, şi am mai discutat despre strategii şi planuri pentru anul viitor. Turiştii au fost mai rezervaţi anul acesta în a cumpăra de la târg, se gândesc de două ori înainte de a-şi cheltui banii, din foarte multe motive, în principal pentru că nu prea mai au aşa de mulţi bani încât să-i cheltuiască pe turism. Asta este impresia generală. Impresia finală este una bună, pentru că ultimele două zile au fost mai animate, au venit mai mulţi vizitatori dornici să cumpere’, a adăugat Răducan.
    La Târgul de Turism al României au participat peste 200 de firme din România, Austria, Bulgaria, Egipt, Germania, India, Indonezia, Iordania, Israel, Italia, Moldova, Slovacia, Polonia, Turcia şi Ungaria.

  • Băuturile carbogazoase îi fac pe copii mai agresivi

    Consumul abuziv de băuturi carbogazoase determină tulburări de comportament la copii, încă de la cea mai fragedă vârstă. Studii anterioare constataseră o legătură între acest tip de exces şi problemele psihologice ale adolescenţilor, aminteşte passionsante.be.
    Cercetători de la Universitatea Columbia (New York) şi-au desfăşurat cercetările pe circa 3.000 de copii de cinci ani, recrutaţi în cadrul unui studiu sociologic mai amplu. Li s-a cerut mamelor să spună care este consumul mediu de băuturi carbogazoase al copiilor lor şi să le evalueze comportamentul.
    Din cei 3.000 de copii, 43% beau cel puţin o doză de băutură carbogazoasă pe zi şi 5% — patru sau mai multe. Consumul excesiv — faţă de copiii care nu beau băuturi carbogazoase sau beau puţin — dublează înclinaţia spre comportament agresiv, izolare socială sau tulburări de atenţie, arată rezultatele studiului. Legătura a fost stabilită ţinându-se seama de o serie de factori (statutul socio-economic al părinţilor, mediul familial etc.).
    Autorii sugerează că ar trebui redus drastic consumul de băuturi carbogazoase la copiii mici pentru a scădea riscurile de dezvoltare a unor tulburări de comportament, fără a mai vorbi despre luarea în greutate şi alte consecinţe nefaste pentru sănătate.

  • Stimularea cerebrală, o nouă speranţă pentru persoanele bolnave de autism

    Stimularea neuronilor cu ajutorul unui câmp magnetic a redus anxietatea şi a îmbunătăţit raporturile sociale ale unor persoane bolnave de autism, informează cotidianul francez Le Figaro.
    Pentru bolnavii care suferă de tulburări de spectru autist (TSA), dezvoltarea de relaţii sociale cu oamenii din jur este adesea problematică. Este deja cunoscut că, la persoanele autiste, anumite regiuni ale creierului, respectiv cele legate de comportamentele sociale, nu sunt destul de active. Recent, medici australieni au publicat în revista Brain Stimulation rezultatele promiţătoare ale unui studiu ce demonstrează pentru prima dată efectele benefice ale stimulării transcraniene magnetice la pacienţi autişti.
    Stimularea transcraniană magnetică repetată (rTMS) constă în montarea pe capul bolnavului a unei bobine ce emite un câmp magnetic. În timpul şedinţei, impulsurile magnetice, repetate de circa 1.500 de ori, cresc activitatea neuronilor. Punctul forte al rTMS îl constituie caracterul său non-invaziv şi efectele secundare slabe, limitate adesea la dureri de cap trecătoare.
    Cunoscută pentru beneficiile sale în stările depresive, rTMS rămâne puţin studiată în cadrul autismului. „Nu suntem decât trei sau patru echipe în lume care lucrăm pe acest subiect”, a confirmat Peter Enticott, autorul studiului australian. O situaţie care nu-l miră pe Stephane Billard, psihiatru la EPSM Gourmelen de Quimper. „Autismul este o patologie studiată mai ales de pedopsihiatrie. Pentru moment, rTSM nu poate fi adaptată pe copii. Prin urmare, studiile pe acest subiect avansează încet”, declară Billard pentru le Figaro. Cauza: lipsa de bobine adaptate creierului copiilor, cele destinate adulţilor inducând stimulări prea profunde.
    Oamenii de ştiinţă australieni au folosit o modalitate particulară de rTSM, care permite o acţiune mai profundă. „Această tehnică a fost dezvoltată recent. Ea deschide noi perspective, deoarece permite stimularea zonelor profunde ale creierului, care nu erau accesibile înainte”, explică Stephane Billard.
    Astfel, 28 de autişti adulţi au primit stimuli într-o zonă specifică a lobului frontal, câte 15 minute în fiecare zi, timp de două săptămâni. Acelaşi procedeu a fost aplicat în cazul unor voluntari sănătoşi. Starea emoţională şi cognitivă a participanţilor a fost evaluată după o lună, cu ajutorul unui chestionar.
    „Am fost în mod agreabil surprinşi de îmbunătăţirile raportate de pacienţi”, relatează Peter Enticott. În timp ce voluntarii sănătoşi nu au simţit niciun efect, pacienţii autişti au declarat că au avut mai puţine probleme în relaţiile lor sociale. De asemenea, anxietatea lor s-a diminuat în mod semnificativ.
    „Acest studiu-pilot este foarte încurajator. Însă acum trebuie identificate mecanismele responsabile de aceste ameliorări clinice şi trebuie observat dacă ele persistă pe termen mai lung”, precizează Stephane Billard. Cercetătorii australieni speră că noul studiu, pe care ei l-au început deja, va aduce răspunsuri la aceste întrebări.
    În condiţiile în care tulburările de comportamente sociale sunt asociate mai multor maladii neurologice, studiul australian ar putea incita alte echipe să caute să exploreze beneficiile rTSM. Promiţătoare, tehnica ar urma încă să-şi demonstreze eficienţa, înainte de a intra în arsenalul terapeutic al psihiatrilor. „Mai multe centre spitaliceşti din Franţa utilizează rTSM, însă exclusiv în cadru experimental”, precizează Stephane Billard. Pentru moment, tehnica nu a fost validată de Înalta Autoritate pentru Sănătate din Franţa HAS şi, prin urmare, nu poate deocamdată să fie prescrisă în cotidian.

  • Târgul Gaudeamus, de miercuri până duminică, la Romexpo

    Târgul Gaudeamus, de miercuri până duminică, la Romexpo

    Cea de-a XX-a ediţie a Târgului Internaţional Gaudeamus Carte de învăţătură (20 – 24 noiembrie), care va reuni peste 600 de evenimente editoriale şi expoziţionale, propuse de aproximativ 400 de expozanţi, se deschide miercuri, în pavilionul central Romexpo.
    Acoperind integral cei 14.000 de metri pătraţi ai pavilionului, Gaudeamus, cel mai longeviv târg de carte din România, propune mii de titluri de pe piaţa românească şi internaţională, un program dens de evenimente şi alte surprize ale marilor edituri: Humanitas, Polirom, RAO, Curtea Veche Publishing, Litera International, Corint, Nemira, Paralela 45, All, Trei ş.a.
    Invitatul de onoare al târgului din acest an este Grupul ţărilor nordice, reprezentat de Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia şi Suedia, ţări cărora le-a revenit şi misiunea de a desemna preşedintele de onoare al ediţiei: ambasadorul Suediei la Bucureşti, Anders Bengtcen.
    Acestea vor participa la Gaudeamus sub sloganul “Cool Nordic Bucureşti”, propunând un program de evenimente consistent, care include peste 30 de lansări de carte, conferinţe, proiecţii de film, ateliere creative, majoritatea evenimentelor urmând a se desfăşura la standul Invitatului de onoare (nivel 0.00), girat de Consiliul Nordic al Miniştrilor.
    Iubitorii de literatură vor avea astfel ocazia să îi întâlnească la ediţia de anul acesta a Gaudeamus pe scriitoarea islandeză Yrsa Sigudardottir, autorii suedezi Jan Wallentin, Anders Roslund şi Borge Hellström, danezii Anders Rønnow Klarlund şi Jacob Weinreich, care semnează sub pseudonimul A. J. Kazinski, şi finlandezii Salla Simukka şi Antti Tuomainen, cărţile celor opt invitaţi fiind publicate de Editura Trei, şi autoarea norvegiană Kjersti Annesdatter Skomsvold, publicată de Editura All.
    Partener privilegiat al ediţiei va fi GADIF — Grupul Ambasadelor, Delegaţiilor şi Instituţiilor Francofone din România, care, prin intermediul unui stand dedicat literaturii francofone din întreaga lume, marchează a XX-a aniversare a intrării României în Organizaţia Internaţională a Francofoniei. La standul GADIF vor avea loc numeroase dezbateri, lansări de carte, concursuri, sesiuni de autografe benzi desenate, premii literare francofone.
    Şi la această ediţie vor fi organizate secţiunile tradiţionale: Carte şi multimedia — reunind oferta actualizată de carte tipărită şi electronică, muzică, film, cursuri interactive, de la cele mai importante case de editură, distribuitori de carte, organizaţii culturale şi instituţii de învăţământ; Bursa Educaţia — dedicată instituţiilor de învăţământ şi ajunsă la a 16-a ediţie; Salonul Naţional de Inventică şi Creaţie Ştiinţifică pentru Tineret 2013, organizat la târg de Ministerul Tineretului şi Sportului; Centrul Internaţional de Agenţii Literare, la care vor participa opt agenţii din Franţa, Italia, Marea Britanie, România şi Turcia.
    Salonul de Carte pentru Copii “Ion Creangă” va fi organizat în acest an în parteneriat cu Invitatul de onoare al ediţiei, constituind un adevărat punct de atracţie pentru cei mai tineri vizitatori ai târgului. Zilnic, la Atelierul de creaţie amenajat în cadrul Salonului, copiii sunt invitaţi să asculte poveşti, să coloreze şi să-şi pună la bătaie toate resursele de energie şi creativitate, participând la concursurile şi atelierele organizate pe tot parcursul evenimentului. Premiile sunt numeroase şi atractive, constând în seturi de construcţie Lego, cărţi şi reviste oferite de Editura Egmont.
    De asemenea, vor fi derulate proiectele Gaudeamus: Concursul Naţional de Lectură “Mircea Nedelciu”; Cărţile se-ntorc acasă; Invitaţi de nota 10: Olimpicii României şi Tombola Gaudeamus.
    Tradiţionalele Premii ale Târgului Internaţional Gaudeamus 2013 vor fi decernate duminică, 24 noiembrie, ora 14,00.
    Programul de vizitare al târgului este: miercuri — vineri, între orele 11,00 şi 20,00, sâmbătă şi duminică — între orele 10,00 şi 20,00.
    Accesul publicului în incintă se va face pe baza biletelor de intrare, în valoare de 5 lei, a abonamentelor valabile pe toată perioada manifestării (10 lei) sau gratuit pentru următoarele categorii de vizitatori: copii cu vârste sub 7 ani, elevi, studenţi, cadre didactice, profesionişti din aria editorial-educaţională, jurnalişti, pensionari, persoane cu dizabilităţi.

  • Numărul total de întreprinderi a crescut cu 4% în 2012; numărul de salariaţi s-a redus cu 0,2%

    Numărul total de întreprinderi din industrie, construcţii, comerţ şi servicii de piaţă a crescut anul trecut cu 4% comparativ cu 2011, în timp ce numărul mediu de salariaţi s-a redus cu 0,2%, conform datelor provizorii publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică.
    La finele anului 2012, sectorul industrie însuma 50.896 întreprinderi, respectiv 11,4% din totalul întreprinderilor active din domeniul economic (industrie, construcţii, comerţ şi servicii). Cea mai mare pondere a fost deţinută de întreprinderile active din cadrul sectorului „Servicii”, respectiv 40,9%.
    Întreprinderile din industrie au deţinut cea mai mare pondere în ceea ce priveşte numărul mediu de salariaţi (35,8%), urmate de cele din servicii (31,6%). Mărimea medie a unei întreprinderi din industrie a fost de circa 27 de salariaţi, în timp ce în comerţ a fost de circa 5 salariaţi.
    În ceea ce priveşte cifra de afaceri, ponderea cea mai mare a fost deţinută de întreprinderile cu activitate principală de comerţ (39,9%), întreprinderile din construcţii deţinând doar 7,3%.
    Valoarea adăugată brută la costul factorilor a fost obţinută în 2012, în proporţie de 42,7% în industrie, 8,3% în construcţii, 17,9% în comerţ şi 31,1% în servicii.
    Structura investiţiilor în cadrul sectoarelor se prezintă astfel: industrie 45%, construcţii 21,3%, comerţ 10,7% şi servicii 23%.
    Rezultatul brut al exerciţiului a înregistrat valori pozitive (profit) în industrie, comerţ şi servicii, sectorul „Construcţii” fiind singurul care a înregistrat valori negative (pierderi).