Executivul a aprobat miercuri, în şedinţa săptămânală, prin Hotărâre de Guvern, suplimentarea cu 100 de milioane de lei a schemei privind acordarea ajutoarelor de minimis pentru investiţiile realizate de către întreprinderile mici şi mijlocii (IMM).
Majorarea bugetului alocat schemei reprezintă motivul pentru care Ministerul Finanţelor Publice a amânat cu 10 zile deschiderea sesiunii de înregistrare on-line a cererilor de finanţare ale IMM-urilor pentru ajutoarele de minimis, programată iniţial pentru 16 august.
Prin această schemă de ajutor de stat, IMM-urile pot primi fonduri nerambursabile de până la 200.000 de euro.
Ajutoarele de minimis se acordă IMM-urilor sub formă de sume nerambursabile în procent de 100% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aprobate spre finanţare, în limita valorii maxime de 200.000 euro, echivalent în lei, respectiv 100.000 euro în cazul întreprinderilor care desfăşoară activitate în domeniul transportului rutier.
Beneficiarii ajutorului de minimis trebuie să creeze cinci locuri de muncă, din care cel puţin două pentru persoane care nu au avut contract individual de muncă în ultimele trei luni, în cazul unui ajutor de până la 100.000 euro inclusiv, potrivit H.G. nr. 274/2013 privind instituirea unei scheme de ajutor de minimis pentru sprijinirea investiţiilor realizate de întreprinderile mici şi mijlocii.
În cazul unui ajutor de minimis cuprins între 100.000 euro şi 200.000 euro, inclusiv, schema de ajutor de minimis prevede crearea a şapte locuri de muncă, din care cel puţin trei locuri de muncă pentru persoane care nu au avut contract individual de muncă în ultimele 3 luni.
Acordarea ajutorului este condiţionată de crearea de noi locuri de muncă până la finalizarea investiţiei şi menţinerea acestora pe o perioadă de minimum 3 ani de la finalizarea investiţiei.
Schema de ajutor de minimis se aplică de la data deschiderii sesiunii până la 30 iunie 2014, cu posibilitatea prelungirii, pentru emiterea acordurilor pentru finanţare, în limita bugetului alocat pentru aceasta. Plata ajutorului de minimis se efectuează până la 31 decembrie 2016, în limita bugetului anual alocat schemei.
În data de 14 august, MFP a anunţat că a amânat cu 10 zile, până pe 26 august, deschiderea sesiunii de înregistrare on-line a cererilor de finanţare ale IMM-urilor pentru ajutoarele de minimis, programată iniţial pentru 16 august.
Potrivit MFP, după completarea cererii şi parcurgerea timpului necesar pentru procesarea/verificarea informaţiilor, până la sfârşitul zilei, sistemul va pune la dispoziţie o recipisă de înregistrare a cererii care va conţine toate datele transmise de întreprindere – ziua, ora, minutul şi secunda la care a fost înregistrată online cererea de acord pentru finanţare, precum şi informaţii privind perioada în care se poate depune/transmite la Registratura generală a Ministerului Finanţelor Publice cererea de acord pentru finanţare însoţită de documentele justificative.
În urma validării înregistrării on-line a cererilor de acord pentru finanţare, firmele trebuie să le depună, însoţite de documentele justificative, sau să le transmită prin poştă sau alte servicii de curierat la Registratura generală a Ministerului Finanţelor Publice.
MFP va publica zilnic, la ora 10.30, pe pagina web, lista cererilor de acord pentru finanţare înregistrate on-line până la finele zilei anterioare.
Legislaţia privind acordarea ajutoarelor de minimis pentru investiţiile realizate de întreprinderile mici şi mijlocii a fost modificată recent, în urma discuţiilor cu reprezentanţii mediului de afaceri.
Principalele modificări vizează extinderea cheltuielilor considerate eligibile prin includerea cheltuielilor legate de realizarea şi achiziţia de construcţii având ca destinaţie prestarea altor servicii, eliminarea obligativităţii demonstrării eficienţei economice a întreprinderii solicitante de ajutor de minimis – în următorii 3 ani de la finalizarea investiţiei – prin încadrarea în indicatorii prevăzuţi în cadrul studiului tehnico-economic, lărgirea sferei de documente care atestă dreptul pe care îl are întreprinderea solicitantă de ajutor de minimis asupra terenului, în cazul realizării de construcţii, şi asupra construcţiilor care reprezintă locaţia realizării investiţiei, în cazul achiziţionării de echipamente.
De asemenea, a fost modificat şi Ghidul solicitantului. Cele mai importante modificări se referă la actualizarea în conformitate cu modificările actului normativ, introducerea procedurii de înregistrare on-line a cererilor de acord pentru finanţare, urmând ca ulterior validării înregistrărilor, cererile de acord pentru finanţare, însoţite de documentele justificative, să se depună sau să se transmită prin poştă sau alte servicii de curierat la Registratura generală a Ministerului Finanţelor, stabilirea criteriilor de selecţie a cererilor de acord pentru finanţare, în vederea asigurării transparenţei procesului de soluţionare.
Author: M.A.S.
-
Schema de ajutoare de minimis pentru IMM-uri a fost suplimentată
-
CEZ reclamă România la Comisia Europeană
Grupul ceh de utilităţi CEZ a anunţat că a depus o plângere la Comisia Europeană cu privire la decizia României de a amâna acordarea unor certificate verzi, măsura care ar putea costa compania cehă până la 66 milioane euro pe an, transmite Reuters.
Guvernul de la Bucureşti a decis la începutul lunii iunie să reducă ajutoarele acordate pentru energiile regenerabile. Conform actului normativ, recuperarea certificatelor verzi se va face începând cu 31 martie 2017 pentru centralele hidro şi solare, respectiv începând cu 1 ianuarie 2018 pentru centralele eoliene.
Potrivit calculelor Reuters, din cauza modificărilor, o parte importantă din veniturile companiei CEZ provenind din schema de sprijin, până la 1,7 miliarde coroane (66 milioane euro) pe an, va fi amânată până în 2018-2020. În plus, până atunci, valoarea certificatelor ar putea scădea, iar România ar putea ajusta în continuare schema de sprijin.
CEZ, care operează în România cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa, a apreciat miercuri ca schimbarea regulilor în mod retroactiv contravine principiilor de bază ale Uniunii Europene. „În acest moment, este imposibil să cuantificăm pierderile posibile, pentru că nu am pierdut niciunul dintre certificatele acordate, ci doar au fost amânate până în 2018-2020”, se arată în comunicatul CEZ. „Această măsură contravine principiilor fundamentale ale Uniunii Europene, în special celui referitoare la libera mişcare a capitalului”, adaugă CEZ.
Comisia Europeană a anunţat că urmăreşte situaţia din România şi investighează plângeri similare venite din partea altor companii implicate în sectorul energiilor regenerabile din România. „Mai multe reclamaţii din partea actualilor sau viitorilor beneficiari sunt investigate de asemenea”, a declarat purtătoarea de cuvânt Marlene Holzner într-un comunicat. „Comisia îşi va prezenta opiniile cu privire la schemele de sprijin pentru energiile regenerabile precum şi cu privire la intervenţiile guvernamentale în sectorul energetic pe larg, în toamnă”, a adăugat Holzner.
Şi alte ţări din UE, precum Germania, Marea Britanie sau Spania, au redus sau intenţionează să reducă subvenţiile pentru energiile regenerabile, după mai mulţi ani de sprijin guvernamental consistent.
Producţia de energie din surse regenerabile este susţinută în România prin sistemul de certificate verzi.
De la 1 iulie 2013, Guvernul a decis să amâne până în 2017-2018 acordarea unui număr de certificate verzi pentru energia eoliană, solară şi microhidrocentrale.
Astfel, proiectele fotovoltaice primesc de la 1 iulie doar 4 certificate verzi pe MWh, faţă de 6 certificate până acum. Proiectele eoliene primesc doar un certificat din două, iar microhidrocentralele, două certificate din trei.
Potrivit Ordonanţei de Urgenţă 57/2013, se amână temporar acordarea unui certificat verde pentru hidrocentralele noi cu o putere instalată de cel mult 10 MW, a unui certificat verde pentru centralele eoliene şi a două certificate pentru centralele electrice solare.
Recuperarea certificatelor verzi amânate se va face începând cu 1 aprilie 2017 pentru centralele hidroelectrice şi pentru cele solare şi începând cu 1 ianuarie 2018 pentru cele eoliene, eşalonat, cel mult până la 31 decembrie 2020.
CEZ este prezent pe piaţa românească încă din anul 2005, odată cu preluarea companiei de distribuţie Electrica Oltenia SA. Afacerile Grupului CEZ în România sunt reprezentate de cele 8 companii – CEZ Distribuţie, CEZ România, CEZ Vânzare, CEZ Trade, Tomis Team, MW Invest, Ovidiu Development şi TMK Hydroenergy Power. -
Deficitul bugetar la 7 luni a coborât sub 1% din PIB
Plăţile anticipate privind impozitul pe profit aferente trimestrului al doilea, plăţile de TVA aferente decontului special trimestrial şi sumele primite de la Uniunea Europeană /UE/ au dus la scăderea deficitului bugetar la 0,98% din Produsul Intern Brut /PIB/ pe primele şapte luni din 2013, cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani, a declarat pentru AGERPRES ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea.Deficitul bugetar la 7 luni nu a mai fost la un nivel atât de scăzut din anul 2008, când la finalul lunii iulie se situa la 0,64% din PIB, dar într-un context economic favorabil, înaintea declanşării crizei economice.Voinea a explicat că acestea sunt date preliminare, MFP urmând să publice la începutul săptămânii viitoare datele privind execuţia bugetară la 7 luni, dar aceste date provizorii arată tendinţa de scădere a deficitului bugetar şi faptul că România nu este în pericol să rateze ţinta de deficit bugetar pentru anul 2013.Pentru anul în curs, ţinta de deficit bugetar este de 2,3% din PIB, iar PIB-ul este estimat la 626,2 miliarde lei.În iulie 2013 a fost înregistrat un excedent bugetar în condiţiile în care se efectuează plăţile anticipate aferente trimestrului al doilea pentru impozitul pe profit şi se depun deconturile speciale de TVA aferente trimestrului al doilea.Execuţia bugetului general consolidat pe primul semestru al anului 2013 s-a încheiat cu un deficit de 6,63 miliarde lei, respectiv 1,06% din PIB, conform datelor publicate pe 25 iulie de Ministerul Finanţelor Publice. Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de aproximativ 97,5 miliarde lei, reprezentând 15,6 % din PIB, au fost cu 4,8% mai mari în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. -
O gospodărie a cheltuit lunar, în medie, 49,72 lei pe benzină, în primul trimestru
O gospodărie a cheltuit lunar, în medie, 49,72 lei pe benzină, în primul trimestru din acest an, se arată într-o anchetă privind veniturile şi consumul populaţiei realizată de Institutul Naţional de Statistică (INS).
În mediul urban, o gospodărie a cheltuit, în medie, 64,84 lei, iar în cel rural 30,02 lei.
În ceea ce priveşte consumul de cărţi, ziare şi papetărie, o gospodărie a cheltuit, în medie 11,59 lei lunar. În mediul urban cheltuielile în acest sens s-au cifrat la 15,17 lei lunar, iar în cel rural la 6,93 lei.
Institutul Naţional de Statistică (INS) defineşte gospodăria drept un grup de două sau mai multe persoane, cu sau fără copii, care, în mod obişnuit, locuiesc împreună, au în general legături de rudenie şi se gospodăresc (fac menajul) în comun, participând integral sau parţial la bugetul de venituri şi cheltuieli al gospodăriei. După caz, membrii gospodăriei lucrează împreună terenul sau cresc animale, consumă şi valorifică în comun produsele obţinute. Gospodăria poate fi compusă şi dintr-un grup de două sau mai multe persoane, cu sau fără copii, între care nu există legături de rudenie, dar care declară că, prin înţelegere, locuiesc împreună şi au buget comun. Persoanele care nu aparţin de altă gospodărie şi care locuiesc şi se gospodăresc singure se consideră gospodării formate dintr-o singură persoană.
-
UE interzice importurile de hering şi macrou din Insulele Feroe
Uniunea Europeană a decis marţi să interzică importurile de hering şi macrou provenind din stocurile atlantico-scandinave capturate sub controlul Insulelor Feroe, o provincie autonomă a Danemarcei, pe care o acuză că practică pescuitul excesiv, informează AFP.
De asemenea, Comisia Europeană a decis să introducă restricţii privind utilizarea porturilor UE de către vase care exploatează stocurile de hering şi de macrou sub controlul Insulelor Feroe. Aceasta înseamnă că vasele din Insulele Feroe nu vor fi autorizate să acosteze în porturile UE, cu excepţia cazurilor de urgenţă.
„Instituirea unor astfel de măsuri se face întotdeauna în ultimă instanţă. Insulele Feroe ar fi putut pune capăt pescuitului nedurabil, însă au ales să nu facă acest lucru. Acum este clar pentru toată lumea că Uniunea Europeană este hotărâtă să utilizeze toate instrumentele de care dispune pentru a proteja durabilitatea pe termen lung a stocurilor”, a declarat Comisarul european pentru afaceri maritime şi pescuit, Maria Damanaki.
Potrivit Uniunii Europene, Insulele Feroe compromit durabilitatea rezervelor de hering din Atlanticul de nord. Până în 2013, stocurile de hering atlantico-scandinav au fost gestionate în comun de Norvegia, Rusia, Islanda, Insulele Feroe şi UE, printr-un plan convenit de gestionare pe termen lung şi o repartizare prestabilită a capturii totale admisibile (TAC). Cu toate acestea, în 2013 Insulele Feroe au decis în mod unilateral să iasă din acest acord şi au stabilit o cotă autonomă de peste trei ori mai mare decât cea convenită anterior.
Deşi un litigiu similar există şi între UE şi Islanda privind gestionarea stocurilor de macrou din Atlanticul de nord-est, până acum Comisia nu a luat măsuri faţă de autorităţile de la Reykjavik.
-
Angajatorii vor avea obligaţia de a anunţa în termen de o zi ocuparea locurilor de muncă vacante
Angajatorii vor avea obligaţia de a anunţa în termen de o zi ocuparea locurilor de muncă vacante comunicate, începând cu 22 octombrie 2013, conform noilor prevederi introduse în legea privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, a anunţat Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).
“Din data de 22 octombrie 2013 va intra în vigoare noua prevedere introdusă prin Legea nr. 250 din 19 iulie 2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, dar şi pentru modificarea Legii nr. 116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, potrivit căreia, angajatorii au obligaţia informării agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă teritoriale, ocuparea locurilor de muncă vacante care au fost comunicate, în termen de o zi de la data ocupării acestora, în condiţiile legii”, se arată în comunicatul ANOFM.
În prezent, ANOFM derulează campania de informare “Mai informat, mai multe şanse!” în cadrul proiectului „Fii Informat!, în scopul creşterii vizibilităţii instituţiei prin promovarea serviciilor oferite potenţialilor clienţi”. ANOFM va publica zilnic, prin intermediul unui comunicat de presă, locurile de muncă vacante declarate de angajatori, în vederea unei informări cât mai corecte şi actualizate.
Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă pot accesa Serviciul Electronic de Mediere a Muncii (http://www.semm.ro/LMV/home.seam) sau reţeaua de cooperare între serviciile publice de ocupare europene creată pentru facilitarea liberei circulaţii a lucrătorilor în cadrul Spaţiului European şi Elveţia, EURES România, (http://eures.anofm.ro/).
-
Majorarea salariilor în 2014 va fi condiţionată de existenţa creşterii economice
O posibilă majorare a salariilor în anul 2014 va fi condiţionată de existenţa creşterii economice şi va acoperi în principal inflaţia, a declarat Mariana Câmpeanu, ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MFPSPV).
”Este posibilă o majorare a salariilor în anul 2014 în măsura existenţei unei creşteri economice pe care o preconizăm anul acesta. Creşterea salariilor va acoperi în principal inflaţia. O majorare a pensiilor în 2014 este condiţionată atât de creşterea salariilor, cât şi de nivelul ratei inflaţiei’, a declarat Mariana Câmpeanu.
Ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a declarat recent că bugetul anului viitor va prevedea, în linii mari, o indexare de 4% a pensiilor şi indexarea fondului total de salarii, subliniind că autorităţile lucrează la mai multe variante pentru distribuirea creşterii fondului total de salarii.
„Intenţionăm ca bugetul pe 2014 să fie bazat pe aplicarea graduală a Legii salarizării unice. Luăm în calcul mai multe variante prin care, eventual, pentru anumite categorii de bugetari apropierea de nivelul maxim al grilei (prevăzută în Legea salarizării unice – n.r.) să se realizeze mai rapid decât pentru alte categorii. Până la redactarea legii bugetului, la începutul lunii octombrie, se va lua decizia cu privire la varianta optimă pentru creşterea salariilor”, a mai spus ministrul delegat pentru Buget.
-
UE şi zona euro au ieşit din recesiune în trimestrul al doilea
Uniunea Europeană precum şi cele 17 state din zona euro au ieşit din recesiune în trimestrul al doilea, graţie unei creşteri a Produsului Intern Brut de 0,3% (în ambele zone) comparativ cu primul trimestru al acestui an, conform unei estimări preliminare publicate de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat), transmite AFP.Cifrele publicate de Eurostat sunt superioare estimărilor analiştilor, care în cazul zonei euro mizau pe o creştere de 0,2% în perioada aprilie-iunie 2013, după şase trimestre consecutive de contracţie care corespund celei mai lungi recesiuni din istoria zonei euro.Primele două economii din zona euro (Germania şi Franţa) au înregistrat creşteri economice peste aşteptări, 0,7% şi respectiv 0,5%. O altă veste bună este că Portugalia a ieşit din recesiune în al doilea trimestru al acestui an, graţie unui avans al PIB de 1,1%, prima creştere a PIB-ului înregistrată în ultimii doi ani.În pofida acestor veşti bune, analiştii subliniază că este prea devreme să declarăm victoria.„Dacă zona euro a ieşit din recesiune, criza datoriilor din cele mai fragile ţări nu s-a încheiat încă”, estimează Jonathan Loynes, analist la Capital Economics.În ritm anual, trimestrul al doilea 2013 comparativ cu trimestrul al doilea 2012, zona euro a înregistrat o contracţie a PIB de 0,7%, iar UE 28 a înregistrat o contracţie de 0,2%, însă această scădere vine după ce în primul trimestru PIB-ul a scăzut cu 1,1% în zona euro şi cu 0,7% în UE.În cazul României, potrivit datelor preliminare publicate de Institutul Naţional de Statistică, în al doilea trimestru din 2013, PIB a înregistrat o creştere anuală cu 1,3% pe seria brută şi cu 1,2% pe seria ajustată sezonier. De asemenea, Produsul Intern Brut în trimestrul II 2013 a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,3% comparativ cu trimestrul I 2013 (date ajustate sezonier). -
Există o relaţie directă între bolile coronariene şi obezitatea abdominală
Persoanele cu probleme ale arterelor coronariene trebuie să fie atente la obezitatea abdominală. Dr Olivier Meillard arată că, “în mod surprinzător, se observă la pacienţii cu boli coronariene o relaţie inversă între indicele de masă corporală (IMC) şi mortalitate, aşa încât se poate vorbi despre paradoxul obezităţii”, relatează passionsante.be.O echipă internaţională de cercetători a încercat să înţeleagă mai bine această situaţie coroborând concluziile a cinci studii de mare anvergură efectuate în total pe 15.000 de pacienţi cu boli coronariene (bărbaţi şi femei în număr egal).Rezultatele au arătat că cea mai mare rată a mortalităţii se înregistrează la pacienţii cu greutate normală, dar care au obezitate androidă (abdominală). Astfel, cei care au un IMC de 22 şi un raport talie-şolduri de 0,98 prezintă riscuri mai mari de mortalitate decât cei cu un IMC de 26 sau chiar 30, dar cu un raport talie-şolduri de 0,89.Altfel spus, “obezitatea abdominală la o greutate normală”, conform expresiei dr Meillard, constituie un indice important, această situaţie necesitând o atenţie specială. Atenţia deosebită nu trebuie acordată tuturor persoanelor care suferă de boli coronariene pentru că se ştie acum că există o relaţie directă între obezitatea abdominală şi mortalitatea cardiovasculară. -
16 şcoli din Galaţi, participante la proiectul “Europa, casa noastră”
Reprezentanţa Comisiei Europene (RCE) în România, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale, a lansat a treia ediţie a campaniei de informare şi comunicare “Europa, casa noastră”. Programul se adresează elevilor şi profesorilor din învăţământul primar, gimnazial şi liceal şi are drept scop derularea unor activităţi cu dimensiune europeană prin care elevii sunt încurajaţi să se informeze despre Uniunea Europeană, istoria, politicile ei, precum şi despre ultimele evoluţii din domeniul afacerilor europene.
În prezent sunt înscrise în campanie 2.064 de unităţi de învăţământ, dintre care 16 din Galaţi.
Elevii gălăţeni au realizat în cadrul campaniei activităţi prin intermediul cărora şi-au dezvoltat spiritul antreprenorial şi abilităţile de negociere în afaceri la târgul regional al firmelor de exerciţiu “Kretzulescu- Tradiţie şi contemporaneitate”, dar şi creativitatea şi imaginaţia la concursuri de desen, dans şi confecţii tradiţionale româneşti. Printre invitaţii speciali care au participat la activităţile cu elevii se numără Iulia Gheltz şi Mariana Beraru reprezentând Centrul Europe Direct Galaţi.
Reprezentanţa Comisiei Europene (RCE) în România asigură un flux eficient de informaţii între aceasta şi cetăţenii şi autorităţile României. Misiunea RCE este de a contribui la o cât mai bună înţelegere a Uniunii Europene, a scopurilor, valorilor şi politicilor acesteia, aducând informaţia europeană cât mai aproape de cetăţeni, într-o formă adaptată nevoilor lor specifice.