word-monitor

Author: M.A.S.

  • În România, doi din zece copii primesc un telefon cu Android înainte de a împlini 12 ani

    În România, doi din zece copii primesc un telefon cu Android înainte de a împlini 12 ani

    Părinţii preferă tot mai mult să cumpere smartphone-uri pentru copiii lor care nu au împlinit încă 12 ani, fapt care creşte riscul ca minorii să fie înşelaţi pe Internet, atrag atenţia specialiştii Bitdefender, într-un studiu derulat în câteva state din Europa şi în SUA.

    Potrivit sursei citate, în România, părinţii cumpără telefoane inteligente pentru copiii lor încă de la vârsta de şase ani, ceea ce creşte riscul expunerii acestora la fraude prin SMS sau infecţii cu viruşi.

    „Astăzi, copiii sunt fără îndoială mult mai pricepuţi decât erau părinţii lor când vine vorba de tehnologie, dar nu ne putem aştepta să fie pe deplin conştienţi de pericolele la care se expun folosind telefoane mobile de ultimă generaţie. Criminalii informatici ştiu că este mult mai probabil ca un copil să cadă în capcana jocurilor, a actualizărilor false, a fraudelor prin SMS sau a altor tipuri de ameninţări. Iar pentru că tot mai mulţi copii folosesc smartphone-uri, escrocii vor căuta să exploateze acest lucru într-un mod din ce în ce mai agresiv”, explică Cătălin Coşoi, şef de Strategii Securitate al Bitdefender.

    Studiul realizat de Bitdefender, derulat pe mai mult de 2.000 de părinţi din SUA, România, Spania, Franţa, Germania, Brazilia, Portugalia, Italia şi Rusia, relevă faptul că majoritatea părinţilor cumpără un dispozitiv cu Android pentru copiii lor când aceştia au între 10 şi 12 ani.

    Totuşi, un număr din ce în ce mai mare de copii români cu vârste cuprinse între şase şi nouă ani, care de-abia învaţă să citească, deţin un smartphone. Astfel, doi din zece copii primesc un telefon cu Android înainte de 12 ani, iar unul din zece, la şase sau şapte ani.

    Bitdefender este producătorul uneia dintre cele mai performante şi eficiente game de soluţii de securitate informatică atestate pe plan internaţional. Din 2011, compania este unul dintre liderii industriei de securitate care protejează, zilnic, datele digitale ale aproximativ 500 milioane de utilizatori individuali şi companii din întreaga lume.

  • Programele şcolare vor include practicarea sportului la toate nivelurile învăţământului preuniversitar

    Programele şcolare vor include educaţia fizică şi practicarea sportului la toate nivelurile de învăţământ preuniversitar, prevede Strategia în domeniul Sportului pentru perioada 2013 – 2030, pusă în dezbatere publică de Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS).

    Prin această strategie, MTS urmăreşte îmbunătăţirea calităţii orei de educaţie fizică şi sport, mărirea numărului de ore de sport în gimnaziu şi liceu la cel puţin 3, introducerea a 30 de minute de mişcare şi coordonare în ciclul preşcolar, dar şi realizarea de competiţii la nivel şcolar.

    Totodată, MTS are în vedere acordarea de recompense şcolare pentru activitatea sportivă extracurriculară (recomandări, burse de studiu, tabere şcolare, etc.) dar şi realizarea unui proiect naţional care să devină evaluare a activităţii sportive din şcoli şi universităţi.

    Alte obiective ale strategiei sunt dotarea grădiniţelor cu materiale sportive didactice pentru educaţia copiilor, dotarea sălilor de sport deja existente cu materiale sportive, scăderea numărului de scutiţi medical de educaţie fizică şi sport în învăţământ prin accesarea programelor prin alternanţă, îmbunătăţirea cercetării în domeniul sportului, dotarea sălilor de sport a şcolilor cu echipamente electronice care creează reperele de timp, scor, spaţiu şi organizare Olimpiadei Sportului Şcolar.

    Documentul pus în dezbatere publică de MTS mai prevede că bazele sportive didactice vor fi multifuncţionale şi vor fi puse la dispoziţia comunităţii locale, pentru a permite practicarea mai multor discipline sportive, iar activităţile sportive universitare vor fi organizate şi promovate în colaborare cu ministerul de resort, cu scopul de a acorda atenţie deosebită practicării sportului de către tineri, contribuind la dezvoltarea lor socială şi culturală.

    “Vom încuraja practicarea sportului de către persoane cu dizabilităţi motorii, psihice, senzoriale şi mixte, urmărind deplina lor integrare socială. Să dezvolte Programul extins de proiecte şi activităţi sportive, cu scopul de a întări sănătatea cetăţenilor, indiferent de vârstă şi sex (educaţie prin sport)”, susţin reprezentanţii MTS.

    Alte obiective ale strategiei se referă la refacerea legislaţiei în domeniul sportului, prin elaborarea Codului Sportiv, la realizarea Registrului bazelor sportive din România, dar şi al Registrului Naţional de Monitorizare a potenţialului biomotric al populaţiei şcolare.

    “Părinţii joacă un rol important în formarea comportamentului copiilor, viitori performeri, în viaţă şi în sport. Noi şi părinţii vom încuraja să se respecte următoarele linii directoare: toţi copiii participă în sport pentru distracţie şi dezvoltarea lor sănătoasă, încurajăm participarea, fără a-i forţa niciodată. Părinţii sunt primii sponsori în activitatea sportivă a copiilor. Ne focalizăm mai mult pe efortul lor, decât pe a câştiga sau a pierde. Vom accepta că sportul are o curbă de învăţare şi vom permite copiilor să înveţe din propriile greşeli. Vom sprijini şi vom încuraja educaţia în şcoală a copiilor. Vom educa spiritul de fair-play, vom lupta împotriva violenţei, a folosirii drogurilor şi a tuturor tentaţiilor societăţii moderne”, se mai arată în Strategia Naţională pentru Tineret 2014-2030.

  • Scenariu pentru 2014: indexarea pensiilor cu 4% şi creşterea fondului de salarii cu 3%

    Scenariu pentru 2014: indexarea pensiilor cu 4% şi creşterea fondului de salarii cu 3%

    Scenariul de bază al bugetului pe 2014 include continuarea indexării pensiilor cu 4% şi creşterea fondului de salarii în sectorul public cu 3%, a declarat joi ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea.
    „Avem o schiţă a bugetului pe 2014, un scenariu de bază, de lucru, care include continuarea indexării pensiilor cu 4% şi creşterea fondului de salarii total cu aproximativ rata inflaţiei, cu circa 3%. În interiorul acestei creşteri însă, majoritatea se duce pe plata hotărârilor judecătoreşti definitive. Când s-au tăiat salariile cu 25%, mulţi bugetari au dat statul în judecată, au şi câştigat şi apoi s-a dat o ordonanţă în 2011 care a eşalonat plata acestor drepturi câştigate în instanţă, în 2012 – 5% din suma totală datorată, în 2013 – 10%, iar anul viitor – 25%, circa două miliarde de lei”, a spus Liviu Voinea.
    Ministrul delegat pentru buget s-a referit şi la condiţiile care fac posibilă reducerea la 12% a cotei unice de impozitare.
    „Fie creşte colectarea semnificativ, prin reorganizarea ANAF, fie găsim alte surse de venituri la buget, fie se taie din altă parte, ca să se acopere pierderea de venituri din astfel de măsuri de stimulare fiscală”, a afirmat Liviu Voinea.

  • Producţia de oţel a Uniunii Europene a scăzut cu 5,3%

    Producţia de oţel la nivelul Uniunii Europene a scăzut cu 5,3% în primele şapte luni ale acestui an, până la 97,5 milioane de tone, potrivit datelor publicate de Asociaţia Mondială a Oţelului.

    Cel mai mare producător de oţel din UE rămâne Germania, cu 24,9 milioane de tone, însă în scădere cu 2,1% faţă de perioada similară din 2012. Urmează Italia, cu o producţie de 14,8 milioane de tone, de asemenea, în scădere cu 13,9% în primele 7 luni din acest an.

    De altfel, singurele ţări din UE care au consemnat o creştere a producţiei de oţel sunt Marea Britanie (21,1%, până la 6,6 milioane de tone) şi Austria (4%, până la 4,6 milioane de tone).

    Interesant este faptul că România nu mai apare în statisticile din acest an ale Asociaţiei Mondiale a Oţelului, deşi, anul trecut, ţara noastră figura cu o producţie de 3,3 milioane de tone la nivelul întregului an şi se afla pe locul 37 în lume.

    În total, la nivel mondial, producţia în primele şapte luni din acest an a fost de 921,6 milioane de tone, în creştere cu 2% faţă de aceeaşi perioadă din 2012.

    Creşteri semnificative au fost întâlnite în Libia, unde producţia s-a majorat de peste trei ori, în Ecuador, unde a crescut cu 18,9% şi în El Salvador, cu 18,1%. O altă curiozitate este şi faptul că producţia de oţel a Republicii Moldova a scăzut cu 100%, de la 188.000 de tone la zero.

    China rămâne cel mai mare producător mondial de oţel, cu 455,8 milioane de tone, în creştere cu 7,1%, urmată de Japonia, cu 64 milioane de tone, Statele Unite ale Americii (50,6 milioane de tone), India (46,2 milioane de tone) şi Rusia (40,4 milioane de tone).

  • Ucraina vrea să înceapă să importe gaze naturale din România în luna octombrie

    Ucraina speră să semneze în toamnă un acord privind furnizarea de gaze naturale în sistem invers cu Slovacia şi România, a declarat ministrul ucrainean al Energiei, Eduard Stavytsky, transmite Interfax.

    Iniţial, acordul cu Slovacia trebuia semnat la finele lunii iunie, iar ulterior la începutul lunii iulie, însă de ambele date au fost amânate din motive neprecizate.

    „Sunt încrezător că în septembrie vom semna un acord cu partenerii noştri din Slovacia, iar în octombrie sperăm să semnăm un acord cu România”, a declarat Stavytskiy într-o conferinţă de presă.

    Ucraina importă aproximativ 60% din necesarul său de gaze naturale din Rusia, însă autorităţile de la Kiev încearcă să reducă dependenţa de gazele naturale ruseşti. Ucraina achiziţionează deja gaze naturale de la compania germană RWE, iar aceste gaze sunt importate via Polonia şi Ungaria.

    La începutul lunii iunie, Ucraina a început discuţiile cu România în legătură cu posibilitatea livrărilor de gaze naturale în sistem invers. Anterior, societatea care operează sistemul de gazoducte din Ucraina, Ukrtransgaz, a propus Slovaciei să utilizeze una dintre cele patru conducte dintre cele două ţări în sistemul invers, ceea ce ar permite Ucrainei să cumpere o cantitate de cel puţin 10 miliarde metri cubi de gaze naturale de pe pieţele spot din Europa via Slovacia.

  • Preşedintele Paraguayului îşi donează salariul de 10.000 de dolari lunar

    Preşedintele Paraguayului îşi donează salariul de 10.000 de dolari lunar

    Noul preşedinte al Paraguayului, Horacio Cartes, posesor al uneia dintre cele mai mare averi din ţară, şi-a donat salariul pe următorii cinci ani parohiei San Rafael, care administrează o clinică pentru pacienţi în fază terminală şi copii bolnavi în Asuncion, a anunţat purtătorul său de cuvânt, citat de AFP.
    Noul şef al statului, care şi-a preluat atribuţiile pe 15 august, s-a angajat deja în cursul campaniei electorale să-şi doneze salariul de 10.000 de dolari lunar.
    La sosirea la putere, acest conservator a declarat război sărăciei într-o ţară în care 39 % dintre localnici trăiesc în condiţii precare, 19 % dintre ei abia ducându-şi zilele într-o sărăcie extremă. El a susprins prin constituirea unui guvern compus din experţi şi nu din politicieni, iniţiativă care a suscitat nemulţumiri în cadrul propriului partid, Colorado.
    Mai mult, noul preşedinte al Paraguayului a cerut Agenţiei naţionale pentru combaterea drogurilor să-l trateze pe unchiul său, acuzat de trafic de stupefiante, ca pe orice alt om şi dacă se va dovedi că este vinovat să fie condamnat la închisoare, după cum relatează AP. La 29 iulie, unchiul noului preşedinte, Juan Viveros Cartes, a fost arestat în Uruguay pentru încălcarea spaţiului aerian al ţării. Autorităţile de combatere a traficului de droguri din Paraguay cer extrădarea sa.

  • Ceaiurile de plante şi mierea pot dăuna sănătăţii

    Ceaiurile de plante sunt considerate, în general, că au puteri vindecătoare şi o metodă naturistă de tratare a multor afecţiuni, dar o analiză realizată recent de Institutul federal pentru evaluarea riscurilor din Berlin a detectat o concentraţie extrem de ridicată de alcaloizi de pirolizidină în multe sortimente, ceea ce le face de-a dreptul dăunătoare pentru sănătatea umană, relatează miercuri Deutsche Welle în limba rusă.

    De cele mai multe ori, ceaiurile de plante sunt puternic asociate cu concepte, cum ar fi „curativ”, „vindecare”, „sănătate”. Internetul abundă în recomandări privind modalităţile de colectare a plantelor curative, precum şi în reţete de ceaiuri şi infuzii pentru diverse boli şi afecţiuni.

    În acest context, sună de-a dreptul alarmant avertismentul Institutului Federal din Berlin pentru evaluarea riscurilor din cadrul Ministerului pentru Protecţia Consumatorului, Alimentaţiei şi Agriculturii din Germania.

    Institutul a raportat că au fost supuse testelor peste 220 de sortimente de ceaiuri de plante disponibile în comerţ şi în multe dintre acestea s-a descoperit un nivel neaşteptat de mare de alcaloizi de pirolizidină. Acesta este un grup de compuşi chimici de origine vegetală, cu proprietăţi cancerigene.

    Având în vedere că Institutul din Berlin nu s-a remarcat până acum prin atitudini alarmiste, avertismentul său ar trebui tratat cu toată seriozitatea, consideră unii specialişti.

    500 de alcaloizi de pirolizidină în peste 6.000 de specii de plante

    Alcaloizii de pirolizidină sunt sintetizaţi de multe plante ca mod de apărare împotriva dăunătorilor. Prin eficienţă, adică prin toxicitate, unele dintre aceste substanţe depăşesc de departe toate pesticidele produse artificial.

    În total, oamenii de ştiinţă au înregistrat mai mult de 500 de alcaloizi de pirolizidină în peste 6.000 de specii de plante.

    Un exemplu tipic de astfel de plante este limba mielului, spune Till Beuerle, cercetător la Institutul de Biologie Farmaceutică de pe lângă Universitatea tehnică Braunschweig. „Limba mielului – Borago officinalis. Alcaloizii de pirolizidină se găsesc în toate părţile plantei – în rădăcini, tulpină, în frunze şi flori. Frunzele tinere de limba mielului sunt folosite de regulă la gătit: din ele se face sosul verde de Frankfurt; ele sunt adăugate la salate şi în sosurile vinegreta. Nimeni nu ştie exact cât de mulţi alcaloizi de pirolizidină cancerigeni ajung în acest mod în alimentaţie”, explică el.

    Printre cele mai răspândite plante cu un conţinut ridicat de alcaloizi de pirolizidină se numără cruciuliţa, tătăneasa, podbalul etc. Chiar dacă majoritatea dintre ele nu sunt utilizate direct în bucătărie, oricum constituie un pericol pentru om, apreciază experţii germani.

    În 2009, un adevărat scandal s-a declanşat după descoperirea într-un supermarket din Germania a frunzelor de cruciuliţă într-o pungă de rucola. „Frunzele de rucola sunt foarte asemănătoare cu cele de cruciuliţă. Chiar dacă ar fi puse în grămezi separate una lângă alta, numai un expert ar observa diferenţa. Atunci când sunt amestecate, până şi unui botanist experimentat i-ar fi greu să le sorteze”, afirmă Till Beuerle, care atrage atenţia că frunzele de cruciuliţă sunt extrem de otrăvitoare.

    Consumul accidental de către bovine al plantelor bogate în alcaloizi de pirolizidină este însă un fenomen foarte comun. Această otrăvire lentă, dar constantă, face ca animalele să se îmbolnăvească în cele din urmă de ciroză hepatică. Prin carne şi lapte, aceste substanţe cancerigene pot ajunge în corpul uman.

    Pot, dar ajung oare? Este greu de spus: această chestiune nu este aproape deloc studiată. Oamenii de ştiinţă nu cunosc încă toţi alcaloizii de pirolizidină, dintre care mulţi nu pot fi detectaţi prin metodele actuale de laborator. Intoxicaţia cu alcaloizii de pirolizidină poate trece neobservată ani în şir.

    „Este comparabil cu fumatul. Acestea sunt doze mici de venin care ajung cu regularitate în organism, în decurs de mulţi ani. De aceea, este necesar, pe de o parte, de a educa consumatorii, iar, pe de altă parte, de a exclude pătrunderea alcaloizilor de pirolizidină în lanţul alimentar”, subliniază expertul menţionat.

    Atenţie ce fel de miere folosiţi!

    O chestiune separată este prezenţa acestor compuşi în miere. Potrivit cercetătorului amintit, mierea germană şi cea europeană în general nu conţin aproape deloc compuşi cancerigeni, însă mierea de import, îndeosebi cea din America de Sud, Australia şi Noua Zeelandă s-ar putea să nu fie chiar sănătoasă. Prin urmare, Institutul pentru evaluarea riscurilor din Berlin recomandă persoanelor care obişnuiesc să consume cu regularitate miere, şi mai ales copiilor şi femeilor însărcinate sau mamelor care alăptează, să dea prioritate produselor europene şi să schimbe mai frecvent marca de miere.

  • Emisiile de CO2 au adus pădurile europene aproape de punctul de saturaţie

    Pădurile europene se apropie de punctul de saturaţie ca urmare a scăderii „rezervorului de carbon”, relevă un studiu publicat de revista Nature Climate Change şi preluat de BBC. Potrivit autorilor, scăderea rezervorului de carbon, cu rol esenţial în ciclul carbonului şi în compensarea emisiilor poluante, este determinată mai ales de despăduririle masive şi de dezastrele naturale, cum este cazul incendiilor de pădure, această evoluţie fiind însoţită de creşterea emisiilor de CO2.

    Ciclul carbonului este procesul prin care acest compus este transferat între pământ, apă şi atmosferă. Rezervorul de carbon reprezintă capacitatea principalelor componente naturale, cum ar fi solul, oceanele, rocile sau combustibilii fosili, de a înmagazina carbonul astfel încât acesta să nu fie eliberat în atmosferă.

    Începând cu epoca Revoluţiei Industriale, activitatea umană a modificat acest ciclu, ca urmare a arderii combustibililor fosili, prin care s-a eliberat o mare cantitate de CO2 stocat, şi a modificărilor în exploatarea solului, cum ar fi despădurirea sau extinderea urbanizării. Astfel, s-a redus dimensiunea biosferei, cea care elimină dioxidul de carbon prin fotosinteză.

    Saturaţia despre care se vorbeşte în raport face referire la punctul în care capacitatea de absorbţie a rezervoarelor de carbon nu mai reuşesc să ţină pasul cu cantitatea de CO2 eliberată în atmosferă în urma activităţilor umane. Situaţia este agravată şi de dezvoltarea economiilor emergente, precum India, China sau Brazilia.

    Acest studiu contrazice concluziile raportului din anul 2011 asupra stării pădurilor europene, în care se susţine că suprafaţa zonelor împădurite a crescut în Europa şi acestea absorb 10% din emisiile anuale de CO2. Astfel, autorii recentului studiu susţin că rata împăduririi a fost mică, iar o suprafaţă însemnată a acestor păduri a fost plantată la începutul secolului XX sau în perioada imediată de după cel de-al Doilea Război Mondial, copacii fiind în prezent foarte bătrâni.

    Studiul poate avea implicaţii şi asupra eforturilor statelor UE de a reduce emisiile de CO2, întrucât în angajamentele lor internaţionale de limitare a emisiilor de CO2, cum este Protocolul de la Kyoto, rezervoarele de carbon au fost luat în calcul numai în mod voluntar, dar în viitoarele acorduri de acest fel, gestiunea pădurilor va fi un capitol cu prevederi obligatorii, explică autorii cercetării.

    În cazul Europei, o soluţie ar fi o înţelegere prin care să se caute găsirea unui echilibrul global la nivelul continentului între valoarea ecologică a cea comercială a pădurilor. Discuţii în acest sens se poartă din anul 2011, dar ele au intrat în impas în luna iunie a anului în curs, când cele 40 de delegaţii nu s-au înţeles asupra mai multor chestiuni tehnice. Negocierile vor fi reluate în toamnă, cu obiectivul ca până în luna noiembrie să se schiţeze un acord-cadru care să fie prezentat miniştrilor de resort din UE.

  • Schema de ajutoare de minimis pentru IMM-uri a fost suplimentată

    Executivul a aprobat miercuri, în şedinţa săptămânală, prin Hotărâre de Guvern, suplimentarea cu 100 de milioane de lei a schemei privind acordarea ajutoarelor de minimis pentru investiţiile realizate de către întreprinderile mici şi mijlocii (IMM).
    Majorarea bugetului alocat schemei reprezintă motivul pentru care Ministerul Finanţelor Publice a amânat cu 10 zile deschiderea sesiunii de înregistrare on-line a cererilor de finanţare ale IMM-urilor pentru ajutoarele de minimis, programată iniţial pentru 16 august.
    Prin această schemă de ajutor de stat, IMM-urile pot primi fonduri nerambursabile de până la 200.000 de euro.
    Ajutoarele de minimis se acordă IMM-urilor sub formă de sume nerambursabile în procent de 100% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aprobate spre finanţare, în limita valorii maxime de 200.000 euro, echivalent în lei, respectiv 100.000 euro în cazul întreprinderilor care desfăşoară activitate în domeniul transportului rutier.
    Beneficiarii ajutorului de minimis trebuie să creeze cinci locuri de muncă, din care cel puţin două pentru persoane care nu au avut contract individual de muncă în ultimele trei luni, în cazul unui ajutor de până la 100.000 euro inclusiv, potrivit H.G. nr. 274/2013 privind instituirea unei scheme de ajutor de minimis pentru sprijinirea investiţiilor realizate de întreprinderile mici şi mijlocii.
    În cazul unui ajutor de minimis cuprins între 100.000 euro şi 200.000 euro, inclusiv, schema de ajutor de minimis prevede crearea a şapte locuri de muncă, din care cel puţin trei locuri de muncă pentru persoane care nu au avut contract individual de muncă în ultimele 3 luni.
    Acordarea ajutorului este condiţionată de crearea de noi locuri de muncă până la finalizarea investiţiei şi menţinerea acestora pe o perioadă de minimum 3 ani de la finalizarea investiţiei.
    Schema de ajutor de minimis se aplică de la data deschiderii sesiunii până la 30 iunie 2014, cu posibilitatea prelungirii, pentru emiterea acordurilor pentru finanţare, în limita bugetului alocat pentru aceasta. Plata ajutorului de minimis se efectuează până la 31 decembrie 2016, în limita bugetului anual alocat schemei.
    În data de 14 august, MFP a anunţat că a amânat cu 10 zile, până pe 26 august, deschiderea sesiunii de înregistrare on-line a cererilor de finanţare ale IMM-urilor pentru ajutoarele de minimis, programată iniţial pentru 16 august.
    Potrivit MFP, după completarea cererii şi parcurgerea timpului necesar pentru procesarea/verificarea informaţiilor, până la sfârşitul zilei, sistemul va pune la dispoziţie o recipisă de înregistrare a cererii care va conţine toate datele transmise de întreprindere – ziua, ora, minutul şi secunda la care a fost înregistrată online cererea de acord pentru finanţare, precum şi informaţii privind perioada în care se poate depune/transmite la Registratura generală a Ministerului Finanţelor Publice cererea de acord pentru finanţare însoţită de documentele justificative.
    În urma validării înregistrării on-line a cererilor de acord pentru finanţare, firmele trebuie să le depună, însoţite de documentele justificative, sau să le transmită prin poştă sau alte servicii de curierat la Registratura generală a Ministerului Finanţelor Publice.
    MFP va publica zilnic, la ora 10.30, pe pagina web, lista cererilor de acord pentru finanţare înregistrate on-line până la finele zilei anterioare.
    Legislaţia privind acordarea ajutoarelor de minimis pentru investiţiile realizate de întreprinderile mici şi mijlocii a fost modificată recent, în urma discuţiilor cu reprezentanţii mediului de afaceri.
    Principalele modificări vizează extinderea cheltuielilor considerate eligibile prin includerea cheltuielilor legate de realizarea şi achiziţia de construcţii având ca destinaţie prestarea altor servicii, eliminarea obligativităţii demonstrării eficienţei economice a întreprinderii solicitante de ajutor de minimis – în următorii 3 ani de la finalizarea investiţiei – prin încadrarea în indicatorii prevăzuţi în cadrul studiului tehnico-economic, lărgirea sferei de documente care atestă dreptul pe care îl are întreprinderea solicitantă de ajutor de minimis asupra terenului, în cazul realizării de construcţii, şi asupra construcţiilor care reprezintă locaţia realizării investiţiei, în cazul achiziţionării de echipamente.
    De asemenea, a fost modificat şi Ghidul solicitantului. Cele mai importante modificări se referă la actualizarea în conformitate cu modificările actului normativ, introducerea procedurii de înregistrare on-line a cererilor de acord pentru finanţare, urmând ca ulterior validării înregistrărilor, cererile de acord pentru finanţare, însoţite de documentele justificative, să se depună sau să se transmită prin poştă sau alte servicii de curierat la Registratura generală a Ministerului Finanţelor, stabilirea criteriilor de selecţie a cererilor de acord pentru finanţare, în vederea asigurării transparenţei procesului de soluţionare.

  • Cantitatea de cereale pentru care s-au obţinut certificate de depozit a fost de sub 3%

    Cantitatea de cereale depozitată pentru care s-au obţinut certificate de depozit, în perioada 2009-2013, a fost mai mică de 3%, impactul asupra preţului a fost nesemnificativ, iar beneficiarii au fost câţiva fermieri mari, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin.
    Această precizare vine în urma unei afirmaţii făcute de şeful statului, potrivit căreia în acest an Guvernul are o mare responsabilitate în “sabotarea agricultorului român”, Traian Băsescu referindu-se la faptul că agricultorii nu pot beneficia de certificatele de depozit.
    “Această schemă a fost generoasă. Ea a fost instituită în 2003, dar a devenit funcţională abia în 2009, în mandatul lui Ilie Sârbu. Cred că lucrurile au fost scăpate uşor de sub control, pentru că s-au dat garanţii mult mai multe decât plafonul stabilit la fondul de garantare şi au existat şi anumite abuzuri. În realitate, au fost beneficiari ai acestor certificate de depozit doar câţiva fermieri foarte mari. Marea masă a agricultorilor nu a beneficiat, iar cifrele sunt elocvente. Cantitatea care a beneficiat de acest sprijin a fost de sub 3 la sută, mai exact 2,25% din producţia obţinută din 2009 şi până în prezent, beneficiarii fiind câţiva fermieri mari. De asemenea, impactul asupra preţului este nesemnificativ”, a spus Constantin.
    Acesta a precizat că Adrian Rădulescu (consilier prezidenţial şi fost secretar de stat în MADR – n.r) ştia exact pe cine a licenţiat, pentru că în acea perioadă a fost preşedintele Comisiei de licenţiere din minister, „şi, de altfel, cunoştea şi faptul că MADR avea în plan modificarea acestei scheme”.
    În ceea ce priveşte afirmaţia preşedintelui referitoare la “sabotarea agricultorului român”, şeful MADR a precizat că “sunt cuvinte mari, folosite fără să cunoască foarte bine situaţia”.
    “Cred că sunt cuvinte mari, folosite fără să cunoască foarte bine situaţia. Domnul preşedinte s-a bazat pe ceea ce i-a spus fostul preşedinte al Comisiei de licenţiere bazându-se pe faptul că ştia care sunt principalii beneficiari ai acestor certificate. De altfel, nu am nimic împotriva acestora, din contră, trebuie să-i sprijinim cu tot ceea ce se poate. Chiar avem în plan modificarea legislaţiei pentru această schemă şi este pe traseu, iar acest lucru îl ştia şi domnul Rădulescu. A omis să îl informeze însă pe domnul preşedinte că schema este în curs de modificare. Chiar am discutat acest lucru acum trei săptămâni cu primii 15 fermieri mari, întâlnire la care a participat şi domnul Rădulescu, deşi nu a fost invitat. Probabil l-a dezinformat pe preşedinte”, a adăugat ministrul Agriculturii.
    Potrivit sursei citate, unul dintre motivele care au stat la baza suspendării certificatelor de depozit l-a reprezentat faptul că s-a depăşit nivelul de expunere a schemei de garantare faţă de valoarea totală a seminţelor de consum depozitate şi înscrise în certificatele de depozit.
    “Această Ordonanţă care a fost dată în 2009 a stabilit un plafon de 42 de milioane lei, iar această sumă nu a fost asigurată în totalitate nici în toamna anului 2009, nici în 2010 şi nici în 2011, când PDL, partidul domnului preşedinte se afla la guvernare. Ca atare, nici în anul 2013 acest plafon nu a fost suficient, iar expunerea a fost de 10 ori mai mare decât sumele pe care le avea fondul de garantare. Cu toate acestea, schema de garantare a fost instituită în principal ca un sistem de finanţare a fermierilor care nu deţin spaţii de depozitare proprii, pentru a facilita accesul la credite bancare, utilizând aceste certificate. Schema nu şi-a atins scopul deoarece s-a constatat că de ea a beneficiat doar un număr redus de operatori economici din agricultură”, a mai adăugat şeful MADR.