word-monitor

Author: M.A.S.

  • Ajutându-i pe alţii, ne protejăm arterele

    Activităţile de voluntariat îi ajută pe cei care beneficiază de ele, dar şi pe cei care le practică. Cei din urmă au o presiune arterială mai bună, scrie passionsante.be.

    Voluntariatul contribuie la o stare psihică, dar şi fizică bună – este ceea ce a constatat o echipă de la Universitatea Carnegie-Mellon (Pittsburgh), după un studiu efectuat pe circa o mie de persoane adulte. La începutul cercetării, toate aveau un nivel bun al tensiunii arteriale. Prin conversaţii individuale s-a putut determina profilul participanţilor, cu accent pe activităţile de voluntariat (de orice natură, dar totalizând cel puţin 200 de ore anual).

    După patru ani, cercetătorii au făcut noi măsurători, descoperind că voluntarii prezentau un risc cu 40% mai mic să aibă hipertensiune. Un specialist arată că „voluntariatul permite menţinerea legăturilor sociale, lupta împotriva izolării şi a închiderii în sine, lucruri extrem de importante pentru sănătate în ansamblu, îndeosebi la persoanele vârstnice”.

    Alte studii au arătat că şi tinerii profită din plin de activităţile de întrajutorare, având parametri cardiovasculari mai buni, încheie passionsante.be.

  • Studiu: Salariile din mediul privat au crescut, în România, în medie, cu 4,6%

    Creşterile salariale în sectorul privat din România au fost, în medie, în acest an, de 4,6%, în scădere cu 0,5% comparativ cu cele înregistrate în 2012, potrivit ediţiei din acest an a studiului salarial şi de beneficii PayWell 2013, derulat de către echipa de consultanţă în resurse umane a PwC România.

    Conform sursei citate, temperarea creşterilor salariale nominale se poate observa la nivelul tuturor sectoarelor analizate în cadrul cercetării, cu excepţia IT&C.

    Sectoarele cu creştere salarială reală (peste inflaţie) sunt cele de producţie (auto – 7%, industrială – 4,3%), de bunuri de larg consum, distribuţie (4,8%), IT&C (6,5%) şi farmaceutice (5,3%), în timp ce companiile din sectorul bancar şi retail au aplicat creşteri salariale sub nivelul inflaţiei, respectiv de 2,6%.

    În plus, nivelurile cele mai ridicate ale creşterilor medii salariale au fost alocate managementului (4,9%), urmate de personalul de suport (4,7%) şi personalul operaţional şi de vânzări (4,5%).

    În ceea ce priveşte componenta salarială variabilă, mai mult de jumătate dintre companiile participante la studiu acordă bonusuri de performanţă. Aceste stimulente sunt mai frecvente pentru management fiind oferite de 52% dintre repondenţi, în timp ce mai mult de o treime oferă aceste bonusuri pentru personalul operaţional şi de vânzări.

    Numărul de companii care oferă prime fixe este, de asemenea, în scădere faţă de anii anteriori; conform ediţiei de anul acesta a studiului.

    Astfel, doar 28% dintre companiile participante oferă prime fixe tuturor categoriilor de angajaţi. Bonusurile fixe pot fi atât sume predeterminate, valoarea lor variind între 200 ş 1.500 de lei, cât şi procentaj din salariu, în acest caz valoarea medie reprezentând echivalentul unui salariu lunar.

    Studiul PayWell România 2013 a analizat nivelurile salariale şi politicile de remunerare a 156 de companii din nouă sectoare economice diferite (industria constructoare de maşini, sistemul bancar, industria alimentară şi sectorul de distribuţie, industria prelucrătoare, IT, leasing, industria farmaceutică, retail, servicii externalizate şi centre de servicii).

  • Vânzările de autovehicule noi au atins în luna iulie un maxim al ultimelor 14 luni

    Vânzările de autovehicule noi au atins în luna iulie un maxim al ultimelor 14 luni

    Vânzările de autovehicule noi pe piaţa românească s-au cifrat la 8.028 de unităţi în luna iulie, un maxim al ultimelor 14 luni, potrivit datelor publicate vineri de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).

    „Din decembrie 2011 şi până în iulie 2013, doar luna mai 2012 a înregistrat un volum mai mare de autovehicule vândute de către operatorii din piaţa auto. Totuşi, pe ansamblul pieţei, livrările totale (autoturisme plus vehicule comerciale) înregistrează după 7 luni din 2013 o scădere de 14% comparativ cu aceeaşi perioadă din anul trecut. În interiorul acestei scăderi, remarcăm autoturismele, care au un declin al vânzărilor de 13,2%, scăderea fiind totuşi atenuată faţă de procentul înregistrat luna

    trecută, când acesta era de peste -19%”, se arată într-un comunicat al APIA.

    Vânzările la 7 luni au însumat 42.996 unităţi comparativ cu 50.003 unităţi în ianuarie-iulie 2012.

    În continuare, vânzările sunt susţinute de achiziţiile realizate de către persoanele juridice (76% din totalul la 7 luni). Astfel, pe fondul demarării târzii a Programului ‘Rabla’, dar şi a accesului dificil la credite, vânzările către persoanele fizice reprezintă la 7 luni doar 24% din total (în primele 6 luni procentajul era mai mic, de 19%).

    ‘În luna iulie, acest raport a fost mult mai echilibrat – 47% persoane fizice vs. 53% persoane juridice, această situaţie fiind datorată faptului că Programul ‘Rabla’ a început să funcţioneze efectiv’, precizează APIA.

    Producţia naţională a înregistrat în iulie o creştere de 25% faţă de luna precedentă şi de 61% faţă de luna iulie 2012, ceea ce face ca, după 7 luni din 2013, creşterea totală faţă de 2012 să fie de 40,2% (la volum total 270.064 unităţi), cifră datorată în exclusivitate producţiei de autoturisme care înregistrează o creştere de 48,8% (volum total 270.050 unităţi). În cifre absolute, faţă de aceeaşi perioadă din 2012, au fost fabricate în 2013 cu 77.406 mai multe autovehicule.

    Volumele cele mai mari le-au înregistrat Dacia Sandero (76.153 unităţi, volum dublu faţă de 2012), urmată de Dacia Duster (75.624 unităţi), Dacia Logan (65.285 unităţi) şi Ford B-MAX (50.434 unităţi).

    Exportul a înregistrat un volum total de 225.388 unităţi, mai mare cu 17,4% comparativ cu aceeaşi perioadă din anul trecut. Creşterea se datorează în exclusivitate autoturismelor, care înregistrează un plus de 23,9%. Cel mai exportat model în luna iulie a fost Dacia Sandero (11.652 unităţi), urmat de Duster (9.932 unităţi) şi B-MAX (7.132 unităţi). Pe ansamblul celor 7 luni de până acum, pe primul loc este Duster (74.168), urmat de Sandero (72.098) şi Ford B-MAX (50.444).

    Peste 83% din producţia auto naţională a fost exportată, industria auto contribuind astfel în mod semnificativ la reducerea deficitului comercial al României.

    La vânzările de autoturisme pe piaţa internă, top-ul pe mărci la 7 luni din 2013 este format din Dacia, cu 11.346 unităţi vândute (31,5% din total, cu 2,2% mai mult decât la 6 luni), urmată de Volkswagen (4.149 unităţi / 11,5%), Skoda (2.769 unităţi / 7,7%), Renault (2.091 unităţi / 5,8%), Ford (2.042 unităţi / 5,6%), şi Hyundai (1.631 unităţi / 4,5%).

    Pe modele, Dacia Logan rămâne pe primul loc, urmat de Duster, Sandero, Volkswagen Golf şi Skoda Octavia. Pe clase, după 7 luni, doar clasa monovolum este pe plus, toate celelalte fiind pe minus, cu scăderi cuprinse între 8,5% şi 44%.

    În funcţie de tipul de combustibil, se menţine în 2013 creşterea ponderii livrărilor de autoturisme cu motoare diesel, care ajung după 7 luni la 53,7% din piaţă, faţă de 50,3% cât se înregistra în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    La vehiculele comerciale uşoare, piaţa a înregistrat o scădere mai puternică, de 18,1%, iar primele trei mărci (Dacia, Ford, Renault), reprezintă împreună aproape 50% din piaţă.

    Importurile de vehicule rulate au însumat 128.504 autoturisme şi 25.700 la vehicule comerciale şi au o creştere de 44%, respectiv 7%, faţă de 2012. La fiecare autovehicul (autoturism + vehicul comercial) nou vândut în România, au fost aduse alte 3,6 rulate.

  • Măsurare a performanţei administraţiei publice prin statistici oficiale

    Institutul Naţional de Statistică derulează un proiect complex de creare a unui sistem de indicatori de monitorizare şi evaluare a performanţei sectorului public, sprijinit prin statistici oficiale.

    În urma unui dialog iniţiat cu reprezentanţii administraţiei publice locale şi centrale a fost identificat un prim set de indicatori de performanţă, necesari proiectării şi implementării componentei statistice a proiectului, care vor constitui suport pentru autorităţile publice locale şi centrale în fundamentarea diferitelor strategii, programe şi politici publice de dezvoltare la nivel local şi pentru evaluarea rezultatelor, informează, luni, INS.

    Necesităţile de date statistice la nivel de localitate au fost identificate şi prin intermediul unui chestionar online, care poate fi accesat pe site-ul institutului.

    “Informaţia financiară este, de cele mai multe ori, cea mai larg utilizată pentru fundamentarea politicilor publice şi urmărirea rezultatelor acestora. În măsură cel puţin egală, informaţia non-financiară devine un instrument esenţial pentru înţelegerea performanţei sectorului public şi a modului în care sunt alocate şi utilizate resursele. Ambele servesc responsabilizării atât a autorităţilor publice, dar şi a celor pe care îi deservesc.Într-un context al practicilor naţionale şi internaţionale de utilizare a datelor statistice oficiale în evaluarea performanţei sectorului public, care sunt diverse şi în continuă dezvoltare, Institutul Naţional de Statistică îşi propune să aducă propria contribuţie. Un prim pas a fost făcut pentru cunoaşterea şi evaluarea necesităţilor informaţionale ale administraţiei publice locale şi centrale pentru caracterizarea performanţei în sectorul public”, menţionează INS, într-un comunicat.

    În acest sens, în perioada 15 iulie – 23 august, INS a organizat zece seminarii regionale şi 11 mese rotunde cu reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi centrale, în centrele celor opt regiuni de dezvoltare şi la sediul institutului, reunind peste 800 de participanţi.

    Ele au avut ca obiective identificarea ariilor informaţionale de interes la nivel local şi central, precum şi a posibilităţilor tehnice de care dispun autorităţile locale pentru colectarea, furnizarea, analiza şi raportarea de statistici relevante pentru monitorizarea şi evaluarea performanţelor administraţiei publice.

    Aceste obiective răspund unui principiu fundamental al statisticii oficiale: datele statistice oficiale trebuie să răspundă necesităţilor celor cărora li se adresează, adică tuturor categoriilor de utilizatori, se subliniază în comunicatul INS.

    Proiectul “Îmbunătăţirea capacităţii administraţiei publice de măsurare a performanţelor administrative – baze de date, metodologii, instrumente de modernizare şi standardizare a tehnicilor de raportare statistică şi de caracterizare a performanţelor administraţiei publice” este complex ca arie de cuprindere şi platformă tehnologică şi este finanţat prin Programul Operaţional “Dezvoltarea Capacităţii Administrative”.

  • Grecia ar putea primi ajutor suplimentar fără noi termeni sau reduceri

    Grecia ar putea primi ajutor suplimentar fără noi termeni sau reduceri

    Grecia ar putea primi ajutor financiar suplimentar din partea Uniunii Europene şi a Fondului Monetar Internaţional fără noi condiţii de salvare sau alte reduceri ataşate, potrivit ministrului grec de finanţe Yannis Stournaras, informează agenţia Xinhua.

    “În cazul în care Grecia are nevoie de sprijin suplimentar ce nu va depăşi 10 miliarde de euro (13,4 miliarde de dolari), acesta va fi un pachet de sprijin fără noi condiţii, deoarece obiectivele au fost stabilite până în 2016, precum şi angajamentele noastre”, a declarat Stournaras într-un interviu acordat ziarului duminical “Proto Thema”.

    Recunoscând că în faţa unui posibil gol de finanţare, Grecia nu este încă în nicio poziţie de a reveni pe pieţele internaţionale în viitorul apropiat, el a exclus perspectiva unei noi restructurări a datoriilor, într-un astfel de caz.

    “Nu este o posibilitate”, a spus el, referindu-se la decizia de anul trecut a Eurogrupului ce a deschis drumul unei prelungiri a perioadei de rambursare a datoriilor pentru Grecia şi reducerii ratelor dobânzilor pentru împrumuturile de salvare acordate ţării puternic îndatorate, exclusă de pe pieţe în 2010 în anumite condiţii.

    Printre altele, Stournaras şi-a reafirmat încrederea că ţinta realizării unui surplus bugetar primar va fi atinsă în 2014, în acelaşi an când expiră al doilea program actual de salvare.

    Din 2010, Grecia este ţinută pe linia de plutire cu un total de 240 de miliarde de euro finanţat în cadrul a două programe de salvare, în schimbul unei austerităţi dure şi a unui plan de reformă lovit de întârzieri.

    În ciuda ajutorului internaţional crucial pentru a evita falimentul şi a unei ştergeri suplimentare din datoria sa a aproximativ 100 de miliarde de euro anul trecut, la sfârşitul primului semestru din 2013 Grecia încă avea o datorie de 321 de miliarde de euro, potrivit ultimelor date oficiale, care sunt considerate nesustenabile de unii analişti, aminteşte Xinhua.

    Până în prezent, în 2013, în ciuda austerităţii de trei ani şi a aplicării reformei, datoria a crescut cu 16 miliarde de euro de la 305 miliarde de euro la sfârşitul anului 2012.

    Drept rezultat, discuţiile despre un al treilea plan de salvare sau o a doua ştergere a datoriei au reapărut recent. Şi în timp ce se înmulţesc declaraţiile unor oficiali europeni că un sprijin suplimentar ar putea fi acordat Atenei, lideri cum ar fi cancelarul german Angela Merkel au avertizat că o nouă ştergere a datoriei ar afecta stabilitatea zonei euro.

  • Singurătatea face de două ori mai multe victime decât obezitatea

    Singurătatea constituie un pericol serios pentru sănătate, afirmă Jessica Olien pe site-ul Slate. Tânărul redactor a renunţat la agitaţia newyorkeză iarna trecută, optând pentru o viaţă mai liniştită la Portland. A încercat să se întâlnească cu oamenii în baruri, librării, parcuri. „Simţeam că nu am nicio legătură cu ei”, scrie ea. Tristă, se trezea adesea panicată în toiul nopţii.

    Căutând o soluţie de ieşire din pasa proastă, Jessica a citit studii îngrijorătoare despre lipsa interacţiunilor sociale. „Singurătatea nu numai că ne îmbolnăveşte, dar ne şi omoară”, arată ea. Riscul de mortalitate este comparabil cu cel legat de fumat, singurătatea fiind „de două ori mai periculoasă decât obezitatea”. Izolarea socială „slăbeşte sistemul imunitar şi provoacă inflamaţii, ceea ce poate duce la artrită, diabet şi boli cardiace. Singurătatea ne frânge inimile, iar cultura noastră vorbeşte rar despre aceste lucruri”, adaugă Jessica Olien.

    În epoca reţelelor sociale, cine nu are prieteni nu este prea bine văzut. „Dacă aş fi o persoană mai bună, nu aş fi singură, deşi, în termeni de interacţiuni umane, numărul persoanelor cunoscute nu este el mai bun indicator”, crede Jessica. Ca în multe situaţii, calitatea primează, nu cantitatea.

    În prezent, societatea are grijă să găsească măsuri eficiente împotriva obezităţii sau a fumatului, dar nu şi a singurătăţii în care trăiesc mulţi. „Nu a existat până acum niciun doctor care să mă întrebe câte interacţiuni sociale mulţumitoare am în viaţa mea”, arată redactorul de la Slate, care s-a hotărât în cele din urmă să se întoarcă la New York.

  • Împotriva sforăitului se recomandă… cântatul

    Circa 60% din belgienii de peste 40 de ani ar sforăi, lucru care s-ar afla la baza unor neînţelegeri conjugale. Cei care sforăie pot fi însă liniştiţi: un recent studiu realizat de cercetători britanici s-a soldat cu găsirea leacului salvator, scrie 7sur7.be.

    Fără picături, cleme de nări, sprayuri anesteziante, perne ergomonice scumpe sau alte soluţii de domolire a sforăitului. O cercetare întreprinsă timp de trei luni la spitalul Royal Devon din Marea Britanie a găsit un mijloc original de rezolvare a problemei: 30 de persoane care sforăiau au cântat, iar calitatea somnului li s-a îmbunătăţit. Intensitatea şi frecvenţa episoadelor de sforăit au scăzut semnificativ fără nicio cheltuială. Potrivit medicilor care au realizat studiul, persoanelor care sforăie li se recomandă să cânte cel puţin 12 minute pe zi, pentru întărirea muşchilor gâtului şi cerului gurii, care, cu vârsta, au tendinţa să slăbească.

    Pentru a avea efectele dorite, cântatul trebuie să fie însoţit de o schimbare de regim. În cazul sforăitului, alcoolul şi greutatea în exces sunt factori agravanţi, încheie 7sur7.be.

  • Băuturile gazoase ar putea scădea fertilitatea

    Cercetători americani arată că un consum semnificativ de băuturi gazoase ar putea scădea fertilitatea. Duşmani dovediţi ai persoanelor supraponderale, aceste băuturi ar putea fi alungate în curând şi din frigiderele celor care doresc să devină părinţi, scrie lepoint.fr.

    Potrivit cercetătorilor de la Universitatea Utah, consumul mare de băuturi gazoase ar afecta fertilitatea. Aceste concluzii neaşteptate sunt rezultatul unor cercetări desfăşurate pe şoareci. Jumătate dintre ei au avut un regim clasic, iar cealaltă jumătate a fost supusă unui consum echivalent cu înghiţirea a trei doze de băuturi gazoase pe zi ce către om.

    Rezultatul a fost cât se poate de clar: rata mortalităţii în rândul femelelor a fost de două ori mai mare decât ar fi fost normal, iar capacitatea masculilor de a-şi păstra teritoriul şi de a se reproduce a scăzut cu un sfert, anunţă cercetătorii de la Universitatea Utah.

    „Rezultatele noastre arată că zaharurile adăugate, consumate la un nivel considerat în prezent fără pericol, au un impact negativ semnificativ asupra sănătăţii”, scriu ei. Concluziile constituie o premieră, afirmă cercetătorii, care precizează că în cadrul unor studii anterioare s-au folosit niveluri de zahăr mai mari decât cele considerate fără pericol. Ei au ţinut totuşi să precizeze că efectele observate la şoareci nu sunt automat valabile şi la om, încheie lepoint.fr.

  • Festivalul de Film de la Veneţia se anunţă „întunecat”

    Mostra de la Veneţia, cel mai vechi festival de film din lume, se deschide miercuri cu o puternică prezenţa anglo-saxonă. A 70-a ediţie se anunţa mai degrabă întunecată, reflectând crizele „economice, sociale şi familiale”, relatează AFP.
    Festivalul va începe totuşi în plină strălucire, cu George Clooney, un obişnuit al manifestării, şi Sandra Bullock, eroi ai filmului „Gravity”, thriller SF al regizorului mexican Alfonso Cuaron. Prezentat în afara competiţiei în versiune 3D, „Gravity” aduce în prim-plan un astronaut experimentat şi o expertă în inginerie medicală, ajunşi în spaţiu după explozia navetei lor spaţiale.
    La Veneţia vor rula în total 53 de filme în cele zece zile ale festivalului, dintre care 20 vor fi în competiţia pentru câştigarea Leului de Aur, ce va fi decernat pe 7 septembrie.
    „Abuzuri sexuale, violenţe asupra femeilor, dispariţia legăturilor de familie, criza valorilor… Cineaştii nu dau deloc semne de optimism”, a spus în iulie directorul festivalului, Alberto Barbera, când a prezentat programarea peliculelor.
    Printre competitori se numără regizorii britanici Stephen Frears („Philomena”) şi Terry Gilliam („The Zero Theorem”), israelianul Amos Gitai („Ana Arabia”) sau japonezul Hayao Miyazaki („Kaze Tachinu”), care va reprezenta cinematografia asiatică alături de cineastul din Taipei Tsai Ming-Liang („Jiaoyou”).
    Regizorul Philippe Garrel va reprezenta Franţa în competiţie cu „La Jalousie”, o poveste de dragoste şi de cuplu, în care joacă doi din copiii lui, Louis şi Esther Garrel, şi actriţa Anna Mouglalis.
    Patrice Leconte va prezenta în afara concursului „Une Promesse”, ecranizare a romanului lui Stefan Zweig „Călătorie în trecut”. Thierry Ragobert, fost colaborator al comandantului Cousteau, va încheia festivalul cu „Amazonia”, film cu animale în 3D, prezentat tot în afara competiţiei.
    Printre cineaştii aşteptaţi cu nerăbdare şi curiozitate se află scenaristul american Peter Landesman, care debutează în spatele camerei cu „Parkland”, film despre asasinarea preşedintelui american Kennedy. Lansarea pe marile ecrane este programată în preajma comemorării a 50 de ani de la moartea lui KFK (22 noiembrie).
    Compatriotul său David Gordon Green intră în competiţie cu „Joe”, cu Nicolas Cage, iar cineastul Kelly Reichardt va prezenta „Night Moves”, film despre un grup de eco-terorişti. Fanii lui James Franco îl vor putea vedea în „Child of God”, ecranizare a unei nuvele de Cormac McCarty, iar Paul Schrader va fi prezent (în afara competiţiei) cu „The Canyons”, cu Lindsay Lohan.
    În afară de Stephen Frears cu „Philomena”, povestea unei irlandeze care îşi caută copilul ce i-a fost luat în adolescenţă, cinematografia britanică va fi reprezentată de Terry Gilliam, al cărui film este anunţat ca un „Brazil” contemporan, cu Christoph Waltz, Tilda Swinton, Matt Damon şi Melanie Thierry. Alte pelicule britanice sunt „Tracks” de John Curran şi „Under the Skin”, regizat de Jonathan Glazer, cu Scarlett Johansson.
    Gazdele vor prezenta două filme: Emma Dante va aduce primul său film, „Via Castellana Bandiera”, iar Gianni Amelio (Leul de Aur în 1998 pentru „Cosi ridevano”) va prezenta „L’Intrepido”.
    Pentru prima oară vor intra în competiţie două documentare: „The Unknown Known” al americanului Errol Morris, lung interviu al fostului ministru american al Apărării, Donald Rumsfeld, şi „Sacro GRA” al italianului Gianfranco Rosi, filmat pe centura Romei.
    Juriul va fi prezidat de regizorul italian Bernardo Bertolucci, 73 de ani, membrii fiind regizoarea şi scriitoarea britanică Andrea Arnold, actriţa franceză Virginie Ledoyen, directorul de imagine franco-elveţian Renato Berta şi actriţa germană Martina Gedeck.
    Un veteran al cinematografiei, William Friedkin, regizorul filmului „Exorcistul”, va primi un Leu de Aur pentru întreaga carieră.

  • Ceaiurile de plante şi mierea pot dăuna sănătăţii

    Ceaiurile de plante sunt considerate, în general, că au puteri vindecătoare şi o metodă naturistă de tratare a multor afecţiuni, dar o analiză realizată recent de Institutul federal pentru evaluarea riscurilor din Berlin a detectat o concentraţie extrem de ridicată de alcaloizi de pirolizidină în multe sortimente, ceea ce le face de-a dreptul dăunătoare pentru sănătatea umană, relatează miercuri Deutsche Welle în limba rusă.

    De cele mai multe ori, ceaiurile de plante sunt puternic asociate cu concepte, cum ar fi „curativ”, „vindecare”, „sănătate”. Internetul abundă în recomandări privind modalităţile de colectare a plantelor curative, precum şi în reţete de ceaiuri şi infuzii pentru diverse boli şi afecţiuni.

    În acest context, sună de-a dreptul alarmant avertismentul Institutului Federal din Berlin pentru evaluarea riscurilor din cadrul Ministerului pentru Protecţia Consumatorului, Alimentaţiei şi Agriculturii din Germania.

    Institutul a raportat că au fost supuse testelor peste 220 de sortimente de ceaiuri de plante disponibile în comerţ şi în multe dintre acestea s-a descoperit un nivel neaşteptat de mare de alcaloizi de pirolizidină. Acesta este un grup de compuşi chimici de origine vegetală, cu proprietăţi cancerigene.

    Având în vedere că Institutul din Berlin nu s-a remarcat până acum prin atitudini alarmiste, avertismentul său ar trebui tratat cu toată seriozitatea, consideră unii specialişti.

    500 de alcaloizi de pirolizidină în peste 6.000 de specii de plante

    Alcaloizii de pirolizidină sunt sintetizaţi de multe plante ca mod de apărare împotriva dăunătorilor. Prin eficienţă, adică prin toxicitate, unele dintre aceste substanţe depăşesc de departe toate pesticidele produse artificial.

    În total, oamenii de ştiinţă au înregistrat mai mult de 500 de alcaloizi de pirolizidină în peste 6.000 de specii de plante.

    Un exemplu tipic de astfel de plante este limba mielului, spune Till Beuerle, cercetător la Institutul de Biologie Farmaceutică de pe lângă Universitatea tehnică Braunschweig. „Limba mielului – Borago officinalis. Alcaloizii de pirolizidină se găsesc în toate părţile plantei – în rădăcini, tulpină, în frunze şi flori. Frunzele tinere de limba mielului sunt folosite de regulă la gătit: din ele se face sosul verde de Frankfurt; ele sunt adăugate la salate şi în sosurile vinegreta. Nimeni nu ştie exact cât de mulţi alcaloizi de pirolizidină cancerigeni ajung în acest mod în alimentaţie”, explică el.

    Printre cele mai răspândite plante cu un conţinut ridicat de alcaloizi de pirolizidină se numără cruciuliţa, tătăneasa, podbalul etc. Chiar dacă majoritatea dintre ele nu sunt utilizate direct în bucătărie, oricum constituie un pericol pentru om, apreciază experţii germani.

    În 2009, un adevărat scandal s-a declanşat după descoperirea într-un supermarket din Germania a frunzelor de cruciuliţă într-o pungă de rucola. „Frunzele de rucola sunt foarte asemănătoare cu cele de cruciuliţă. Chiar dacă ar fi puse în grămezi separate una lângă alta, numai un expert ar observa diferenţa. Atunci când sunt amestecate, până şi unui botanist experimentat i-ar fi greu să le sorteze”, afirmă Till Beuerle, care atrage atenţia că frunzele de cruciuliţă sunt extrem de otrăvitoare.

    Consumul accidental de către bovine al plantelor bogate în alcaloizi de pirolizidină este însă un fenomen foarte comun. Această otrăvire lentă, dar constantă, face ca animalele să se îmbolnăvească în cele din urmă de ciroză hepatică. Prin carne şi lapte, aceste substanţe cancerigene pot ajunge în corpul uman.

    Pot, dar ajung oare? Este greu de spus: această chestiune nu este aproape deloc studiată. Oamenii de ştiinţă nu cunosc încă toţi alcaloizii de pirolizidină, dintre care mulţi nu pot fi detectaţi prin metodele actuale de laborator. Intoxicaţia cu alcaloizii de pirolizidină poate trece neobservată ani în şir.

    „Este comparabil cu fumatul. Acestea sunt doze mici de venin care ajung cu regularitate în organism, în decurs de mulţi ani. De aceea, este necesar, pe de o parte, de a educa consumatorii, iar, pe de altă parte, de a exclude pătrunderea alcaloizilor de pirolizidină în lanţul alimentar”, subliniază expertul menţionat.

    Atenţie ce fel de miere folosiţi!

    O chestiune separată este prezenţa acestor compuşi în miere. Potrivit cercetătorului amintit, mierea germană şi cea europeană în general nu conţin aproape deloc compuşi cancerigeni, însă mierea de import, îndeosebi cea din America de Sud, Australia şi Noua Zeelandă s-ar putea să nu fie chiar sănătoasă. Prin urmare, Institutul pentru evaluarea riscurilor din Berlin recomandă persoanelor care obişnuiesc să consume cu regularitate miere, şi mai ales copiilor şi femeilor însărcinate sau mamelor care alăptează, să dea prioritate produselor europene şi să schimbe mai frecvent marca de miere.