word-monitor

Author: M.A.S.

  • Zece alimente minune pentru prevenirea diabetului

    Zece alimente minune pentru prevenirea diabetului

    Zece alimente minune – între care nucile, fasolea şi legumele cu frunze verzi – previn diabetul, scad riscul de infarct şi potolesc senzaţia de foame fără să îngraşe, conform site-ului zeenews.india.com.
    Nucile şi alunele
    Studii recente arată că includerea nucilor şi alunelor în dieta zilnică reduce riscul de diabet cu până la 21%. Un pumn de nuci, migdale şi caju pe zi face minuni, furnizând grăsimi sănătoase esenţiale şi potolind senzaţia de foame. În plus, cei care consumă alune şi nuci cu regularitate au un risc mai mic de boli cardiovasculare.
    Fasolea
    O porţie de fasole în fiecare zi îi ajută pe cei care au diabet de tip 2 să ţină sub control nivelurile de zaharuri din sânge şi reduce riscul de infarct. Fasolea este recomandată diabeticilor datorită indexului glicemic scăzut. Din cauza combinaţiei de carbohidraţi benefici, proteine slabe şi fibre solubile, fasolea reglează nivelurile de zahăr din sânge.
    Fulgii de ovăz
    Un mic dejun pe bază de fulgi de ovăz este benefic pentru diabetici, ţinând sub control nivelurile de zahăr din sânge. Un tip de fibră regăsită în ovăz, Beta-Glucan, face minuni pentru cei care suferă de diabet. Ovăzul este bun pentru inimă şi conţine fibre solubile ce încetinesc eliberarea glucozei în sânge, reglând astfel nivelul de zaharuri din organism.
    Legume cu frunze verzi
    O dietă bogată în legume cu frunze verzi reduce riscul de diabet de tip 2. Spanacul, napii, varza albă şi furajeră, broccoli, lăptucile – toate aceste legume sunt sărace în calorii şi carbohidraţi. Cel puţin o porţie şi jumătate de legume verzi pe zi reduce diabetul cu până la 14%.
    Citricele
    Conform celor mai recente studii, diabeticii suferă de carenţă de vitamina C, prin urmare citricele bogate în antioxidanţi sunt o idee excelentă pentru o gustare. Grepfrutul, portocalele, lămâile şi lămâile verzi au proprietăţi asemănătoare cu insulina, fiind benefice pentru cei care suferă de diabet de tip 2.
     
    Albuşul
    Ouăle sunt alimente perfecte pentru masa musculară deoarece conţin cele mai bune proteine. Albuşurile previn diabetul de tip 2, fiind bogate în proteine slabe şi sărace în carbohidraţi.
    Iaurtul slab
    Iaurtul ideal pentru diabetici este cel sărac în grăsimi şi zahăr. Aceştia pot savura iaurtul în care vor adăuga bucăţele de fructe şi îndulcitor artificial. De asemenea, iaurtul slab poate înlocui maioneza din sandvişuri.
    Peştele
    Cercetătorii afirmă că peştele sporeşte sensibilitatea la insulină din cauza conţinutului de acizi graşi omega 3. Sursă excelentă de proteine slabe, peştele reduce concentraţia de glucoză din sânge şi, astfel, riscul de diabet.
    Somonul sălbatic
    Somonul sălbatic, bogat în acizi graşi omega 3, contribuie la reducerea inflamaţiilor şi scade nivelurile de zahăr din sânge. Acizii omega 3 reduc de asemenea riscul bolilor cardiovasculare.
    Ceaiul verde
    Inflamaţiile cronice – cauzate de alimente bogate în grăsimi, de lipsa de mişcare şi de o dietă deficitară în fructe şi legume – creşte riscul de infarct şi scade capacitatea corpului de a absorbi zahărul din sânge. O soluţie simplă este consumul de ceai verde, bogat în flavonoizi ce combat inflamaţiile şi stimulează activitatea insulinei. O ceaşcă de ceai verde pe zi are efecte imediate.

  • Ötzi, omul gheţurilor, are cel puţin 19 rude, în prezent, în Alpii italieni

    Omul gheţurilor, o mumie celebră şi extraordinar de bine conservată ce a fost descoperită în 1991 în Alpii italieni, are rude în viaţă în regiunea în care a fost găsit, conform rezultatelor unei noi analize genetice, informează LiveScience.com.

    Acest studiu, publicat în ultimul număr al revistei Forensic Science International: Genetics, a ajuns la concluzia că mumia cu o vechime de 5.300 de ani are, în prezent, cel puţin 19 rude bărbaţi pe linie paternă.

    „Putem spune că omul gheţurilor şi aceşti 19 oameni au un strămoş comun, un bărbat care a trăit în urmă cu 10.000 – 12.000 de ani”, a comentat Walther Parson, medic legist la Institutul de Medicină Legală din Innsbruck, Austria, co-autor al acestui studiu. „Astfel, aceşti 19 bărbaţi sunt mai îndeaproape înrudiţi cu omul gheţurilor decât alţi oameni. De obicei ne gândim la membrii familiilor noastre atunci când vorbim de rude. Aceste date demonstrează însă că ADN-ul poate fi folosit pentru a ne urmări rudele înapoi în timp”, a mai adăugat el.

    Ötzi este cel mai bine studiat om din Neolitic. Mumia sa a fost extraordinar de bine conservată în Alpii Ötztal, iar de la descoperirea sa oamenii de ştiinţă i-au studiat în detaliu atât corpul cât şi hainele şi obiectele pe care le avea la el în momentul morţii. Astfel, cercetătorii au descoperit că omul gheţurilor avea probleme cu dinţii, avea o dietă bazată pe cereale, fructe şi legume şi suferea de maladia Lyme. De asemenea, oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că moartea lui Ötzi a fost una violentă, omul gheţurilor căzând într-o ambuscadă. El a fost lovit la cap şi apoi a murit din cauza hemoragiei după ce o săgeată i-a străpuns o arteră în zona umărului.

    Parson şi colegii săi au ajuns însă la rudele omului gheţurilor din întâmplare. Echipa de cercetători studia modul în care geografia Alpilor ar fi putut influenţa bagajul genetic al oamenilor din respectiva regiune. În cadrul acestui studiu ei au analizat materialul genetic cuprins în cromozomul Y (cromozomul care se transmite doar pe linie paternă) la aproximativ 3.700 de bărbaţi din regiune.

    Echipa a descoperit faptul că 19 bărbaţi au în comun o linie genetică denumită G-L91 cu Ötzi. Este posibil ca măcar unul dintre aceşti bărbaţi să fie descendentul direct al omului gheţurilor, parte a unei linii genealogice ce se întinde peste 5.300 de ani. Chiar dacă nu există însă un descendent direct din omul gheţurilor, cercetătorii susţin că atât cei 19 bărbaţi cât şi Ötzi au împreună un strămoş comun care ar fi trăit în urmă cu cel puţin 10 milenii.

  • Misteriosul Yeti ar putea fi un urs hibrid

    Misteriosul Yeti ar putea fi un urs hibrid

    Potrivit unui cercetător britanic, legendarul Yeti ar putea fi rezultatul încrucişării între un urs polar şi unul brun. Geneticianul Bryan Sykes a spus joi că a supus unor teste ADN eşantioane de păr de animale găsite în Himalaya, relatează AFP.

    „Am găsit o corespondenţă genetică între două eşantioane din Himalaya şi un strămoş al ursului polar”, a afirmat el la BBC. ADN-ul a două animale neidentificate din regiunea Ladakh (India) şi din Bhutan corespund 100% cu un eşantion prelevat din maxilarul unui urs polar, găsit în arhipelagul norvegian Svalbard, unde a trăit acum 40.000 – 120.000 de ani.

    „Este un rezultat absolut neaşteptat, care ne-a surprins pe toţi”, a declarat cercetătorul într-un comunicat. „Este nevoie încă de multă muncă pentru interpretarea rezultatelor, dar ne putem gândi la explicaţii posibile. Ar putea fi o subspecie de urs brun în Himalaya, care descinde din strămoşul ursului polar. Ori este vorba de o hibridare mai recentă între ursul brun şi urmaşul ursului polar ancestral”, a adăugat el.

    „Cum comportamentul lui este diferit de cel al urşilor clasici, din câte spun martorii, acesta (caracterul hibrid) ar putea fi la originea misterului şi legendei”, a apreciat omul de ştiinţă.

    Mitul lui Yeti, descris adesea ca o creatură jumătate om, jumătate maimuţă, a fost alimentat de fotografii ale unor urme gigantice pe zăpadă, făcute de alpinistul britanic Eric Shipton în timpul expediţiei pe Everest din 1951. Alpinistul Reinhold Messner, care a urcat de multe ori pe vârfuri din Himalaya şi i s-a părut în 1986 că a zărit arătarea, a ajuns la concluzia în 1998, în cartea sa intitulată „Cum l-am căutat pe Yeti”, că animalul există doar în imaginaţia oamenilor, care îl confundă cu ursul brun de Himalaya.

  • Expoziţie de Ziua naţională a Turciei

    Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi, în colaborare cu Uniunea Democrată Turcă din România – Filiala Galaţi şi Centrul de Cercetare Educaţie şi Cultură Turcă „Dunărea de Jos”, organizează vineri, la ora 16.00, Masa Rotundă şi Expoziţia cu tema: „29 octombrie – Ziua Naţională a Turciei”. Cu acest prilej se vor sărbători 90 de ani de la constituirea statului modern turc: Republica Turcia, 135 de ani de relaţii diplomatice româno-turce şi 750 de ani de la sosirea primilor prototurci pe teritoriul României, la Babadag.
    Istoria Turciei ilustrează modul în care, din cenuşa unui Imperiu, a fost ridicat un stat democratic, stabil. Poziţionată între Europa şi Asia şi înconjurată de trei mări, Turcia a reprezentat o răscruce istorică, patria şi câmpul de luptă a mai multor civilizaţii, precum şi un centru comercial semnificativ. Evenimentul va avea loc la Muzeul „Casa Cuza Vodă”, str. Al. I. Cuza, nr. 80.

  • România are în prezent 860.000 de fermieri care se zbat în zona de subzistenţă

    România are în prezent 860.000 de fermieri care se zbat în zona de subzistenţă, iar noi avem o datorie de a-i ajuta să se asocieze ca să producă mai mult pentru piaţă, a declarat, joi, Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la congresul Federaţiei Naţionale PRO AGRO.
    “Politica ministerului în perioada următoare va fi una de încurajare a fermierilor mici de a produce mai mult pentru piaţă şi de a ieşi din zona de subzistenţă. MADR va susţine din punct de vedere financiar ca plată directă pe cei care au mai mult de 5 hectare, iar noi avem în prezent 860.000 de fermieri care se zbat, încă, în zona de subzistenţă pentru că au între 1 şi 5 hectare.
    Cred că avem o datorie să-i stimulăm să se asocieze. Este important să le transmitem mesajul că dacă au 2-3-4 sau 5 hectare nu mai primesc acelaşi sprijin ca fermierii cu 6-7 hectare, însă o pot face dacă se asociază cu doi sau cinci vecini sau tot satul şi formează o asociaţie de producători, astfel încât să poată primi acelaşi nivel de plăţi sau mai mare decât în prezent. Asta nu înseamnă că vor fi excluşi de la plată, ci pur şi simplu vor avea o plată mai mică pe hectar”, a mai adăugat şeful MADR.
    Ministrul Agriculturii a spus că APIA va veni cu un sistem simplificat pentru micii fermieri în privinţa cererii pe care o vor depune pentru plăţile pe suprafaţă, condiţionat, însă, de o plată mai scăzută.
    “Sunt mai multe simulări deocamdată. Sunt variante care spun că trebuie să fie o plată pentru cei care deţin 1-5 ha, o alta între 5 şi 30 de hectare şi o alta peste 30 de ha. Unii au mai propus o plată pentru cei care au între 30 şi 60 hectare şi alta peste. Trebuie să definim clar, să le spunem fermierilor care sunt opţiunile pe care le avem pentru că în primăvară se vor depune din nou cereri la APIA (…) Mi-aş dori ca până la finele acestui an să stabilim politica în agricultură pe următorii 7 ani, nu numai aceea bazată pe fonduri europene ci şi pe bugetul de stat”, a adăugat şeful MADR.

  • În situaţia diminuării bugetului, românii ar renunţa în ultimul rând la mâncare şi medicamente

    În situaţia diminuării bugetului, românii ar renunţa în ultimul rând la mâncare şi medicamente

    Românii ar renunţa în ultimul rând la mâncare şi medicamente în situaţia diminuării bugetului, arată un studiu realizat de Exact Cercetare şi Consultanţă, în colaborare cu Link Resource, la comanda Institutului Aspen România, remis în exclusivitate AGERPRES.
    Potrivit studiului, vitaminele, mineralele şi suplimentele şi serviciile medicale private sunt mai importante în viaţa românilor decât vacanţele, produsele IT şi gadget-urile, ţigările şi alcoolul, ultimele trei categorii menţionate fiind cele la care ar renunţa prima dată dacă bugetul personal s-ar reduce.
    Făcând o analiză pe regiuni, se observă că românii din Bucureşti şi Transilvania au priorităţi asemănătoare din acest punct de vedere, descrierea de mai sus fiind valabilă şi în cazul acestor regiuni.
    În Moldova şi Oltenia se întâlnesc comportamente similare de prioritizare a bugetelor alocate diferitelor categorii de consum: spre deosebire de populaţia urbană generală, rezidenţii din aceste regiuni ar renunţa într-o mai mică măsură la ţigări şi alcool, acestea din urmă fiind mai importante pentru ei decât vacanţele, produsele IT şi gadget-urile.
    Dobrogea şi Muntenia sunt două regiuni cu similarităţi în prioritizarea categoriilor de consum în condiţiile diminuării bugetului.
    Comparativ cu populaţia urbană generală, aici se observă o importanţă mai mare acordată produselor IT şi gadget-urilor în detrimentul vacanţelor. De asemenea, Dobrogea este singura regiune unde serviciile medicale private sunt mai importante decât produsele de îmbrăcăminte sau încălţăminte, care se află pe locul 4.
    Rezidenţii din Banat alocă o importanţă mai mică categoriilor precum servicii medicale private şi vitamine, minerale şi suplimente, la acestea renunţând mai uşor comparativ cu alte regiuni geografice.
    O situaţie similară se observă şi în Crişana-Maramureş, unde, de asemenea, aceste categorii care ţin de preocuparea pentru sănătate sunt mai puţin importante. În aceste zone, la categoria benzină/motorină se renunţă mai greu decât în alte zone.
    Rezultatele studiului vizează deopotrivă calitatea serviciilor medicale din sistemul public şi privat de sănătate, a personalului ce activează în cadrul ambelor categorii, dar şi comportamentul consumatorilor în ceea ce priveşte relaţia pacient-medic, pentru o imagine de ansamblu asupra sistemului medical românesc.
    Studiul a fost realizat pentru prima dată în luna februarie 2013.
    Universul cercetării a fost reprezentat de persoane cu vârste cuprinse între 18 şi 70 de ani, rezidente în mediul urban. Volumul eşantionului a fost de 1.154 respondenţi, care au răspuns la chestionarul Exact Cercetare şi Consultanţă, administrat pe internet. Respondenţii au fost selectaţi aleatoriu din panelul Exact Cercetare şi Consultanţă, care conţine 20.000 de respondenţi. Culegerea datelor a fost realizată în intervalul 20-23 septembrie 2013.

  • Peste 700.000 de români au restanţe la bănci mai mari de o lună

    “Din datele oficiale ale BNR, astăzi, 715.705 clienţi persoane fizice au băncilor deţin restanţe mai mari de 30 de zile, implicit cu o sumă mult mai mică se află în curs de executare”, a precizat Dănescu, la dezbaterea proiectului de lege privind insolvenţa persoanelor fizice.
    În opinia oficialului ARB, o lege privind insolvenţa persoanelor fizice ar trebui să aibă la bază o cercetare şi acordul tuturor părţilor implicate, BNR, Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor, Agenţia Naţională pentru protecţia consumatorului şi ARB, fără să fie influenţată de presiuni de natură politică sau să fie afectată disciplina financiară. “O astfel de iniţiativă ar putea fi preluată, aplicată şi folosită prin lege împotriva legii”, a afirmat Dănescu.
    El a spus că numai în aparenţă există o presiune a creditorilor asupra debitorilor pentru plata ratelor restante şi că ar fi supuşi unor măsuri care nu le dau posibilitatea redresării financiare sau restructurării creditelor. “Noi credem că, dimpotrivă, această aparenţă nu corespunde realităţii deoarece băncile şi-au asigurat soluţii de restructurare a creditelor, prin norme şi reglementări, pentru a evita intrarea debitorilor în incapacitatea de plată şi începerea recuperării creanţelor prin proceduri judiciare”, a susţinut Dănescu.
    Potrivit oficialilor ARB, 20% din volumul creditelor acordate de bănci sunt restructurate, iar băncile încearcă întotdeauna să-şi ajute clienţii.
    Vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Adrian Bordea, a spus că Tribunalul Municipiului Bucureşti are 35.000 de dosare nou intrate privind falimentul persoanelor, dar pe rol sunt 68.000 dosare de faliment.
    “Există problema resurselor justiţiei în ceea ce priveşte soluţionarea unor asemenea litigii. TMB are 35.000 de dosare nou intrate, dar pe rol sunt 68.000 de dosare de faliment. Procedurile sunt greoaie, trebuie găsită o modalitate mai flexibilă de soluţionare’, a afirmat Bordea.
    El a mai spus că trebuie ca magistraţii care se ocupă cu aceste probleme să fie specializaţi şi a apreciat că o soluţie ar fi ca pe lângă fiecare Curte de Apel să existe un tribunal specializat în ceea ce priveşte insolvenţa.
    Mai mulţi deputaţi din comisia juridică au dezbătut iniţiativa legislativă privind falimentul persoanelor fizice, iniţiată de deputatul minorităţilor naţionale Mircea Grosaru, stabilind că acest proiect, împreună cu alte două iniţiative legislative pe această temă depuse în 2010, să fie discutate la pachet cu noul Cod al insolvenţei.
    Grosaru a precizat că în termen de 45 de zile de la decizia Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea noului cod al insolvenţei, Parlamentul trebuie să pună în acord articolele neconstituţionale. “Noi vom propune, şi au fost de acord şi ARB şi CSM, ca acest proiect privind insolvenţa persoanelor fizice să fie discutat ca parte componentă a Codului insolvenţei’, a spus Grosaru.
    Potrivit lui Grosaru, proiectul insolvenţei persoanelor fizice prevede ca atunci când o persoană acumulează datorii mai mari de 10.000 de euro pe care nu le poate achita către bănci sau către diverse persoane fizice sau juridice să se declare în insolvenţă printr-o declaraţie pe propria răspundere.

  • „Carpaţii româneşti, o comoară de nepreţuit pe un continent care şi-a pierdut comorile sălbatice”

    „Carpaţii româneşti, o comoară de nepreţuit pe un continent care şi-a pierdut comorile sălbatice”

    Carpaţii româneşti sunt o comoară de nepreţuit pe un continent care de mult şi-a pierdut astfel de comori sălbatice, a apreciat prinţul Charles de Wales, moştenitorul Coroanei Marii Britanii, în mesajul transmis la lansarea documentarului Wild Carpathia 3.
    “Acest proiect, Wild Carpathia, are scopul să promoveze şi să protejeze cel mai frumos peisaj, cred eu, de pe continentul european. Aşa cum ştiţi, eu apreciez foarte mult cultura, biodiversitatea şi patrimoniul României. Apreciez şi faptul că din ce în ce mai mulţi turişti britanici au descoperit această ţară minunată”, a spus ambasadorului britanic la Bucureşti, Martin Harris.

    Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism, alături de Autoritatea Naţională pentru Turism, au organizat, miercuri seara, în Capitală, avanpremiera documentarului de promovare a României, Wild Carpathia 3.
    În mesajul său, prinţul Charles de Wales a spus: “Îmi pare rău că nu pot fi alături de dumneavoastră în această seară la Bucureşti, dar sunt alături cu spiritul în sprijinirea unei cauze care este aproape de spiritul meu. Spun frumuseţe neatinsă, dar din păcate lucrul aceasta este pe cale să se piardă. Se estimează că România pierde 3 hectare de pădure virgină pe oră. Mai trist este că aceasta se întâmplă în zone care ar trebui protejate. România este unul dintre puţinele locuri în care mai există întinderi uriaşe de păduri virgine. Aceste păduri sunt o adevărate sărbătoare a biodiversităţii. Ele găzduiesc o treime din populaţia Europei în ceea ce priveşte urşii bruni, lupii şi râşii.
    Aceasta face din Carpaţii româneşti o comoară nepreţuită pe un continent care demult şi-a pierdut astfel de comori sălbatice. Ceea ce dumneavoastră aveţi aici în România a devenit de o raritate extremă. Pădurile înfloritoare pot fi înlocuite, însă, cu peisajele mohorâte pe care le vedem în ultimul timp în multe locuri din Europa.

    Cei mai mulţi dintre europeni, dar şi mulţi dintre români nu sunt conştienţi de bogăţia unică pe care o au lângă ei şi nu ştiu că aceasta e pusă în pericol. Trebuie să sensibilizăm oamenii, atât pe cei tineri, cât şi pe cei bătrâni şi asta face şi documentarul. Este de datoria noastră să salvăm ultimele zone neatinse ale Europei, cât încă mai putem să o facem. Nu ar trebui să subestimăm valoarea economică a acestor ţinuturi sălbatice. Pădurile şi munţii Carpaţi sunt o parte din ceea ce defineşte România şi ar fi o tragedie să pierdeţi ceva din acestea,,.
    Din cele 322.000 de hectare de păduri virgine din regiunea Eurocarpatică, 210.000 de hectare sunt în România.
    “România este prima ţară care a reglementat prezervarea şi protejarea pădurilor virgine şi cvasivirgine. Am reuşit, de asemenea, să finalizăm strategia pentru Munţii Carpaţi”, a subliniat, la rândul său, Rovana Plumb, ministrul Mediului.

    Realizat de echipa Travel Channel şi Almond Films, Wild Carpathia va aduce în atenţia întregii lumi tradiţiile şi obiceiurile româneşti, contribuind la promovarea României pe plan internaţional şi la dezvoltarea sectorului turistic autohton. Documentarul prezintă bogăţiile şi frumuseţile României la adevărata lor valoare, descriind cu fidelitate câteva dintre experienţele unui turist care se aventurează pe meleagurile româneşti.
    “Sunt optimistă în ceea ce priveşte impactul acestui proiect pentru promovarea sectorului turistic al României. Esenţa poporului nostru este surprinsă cu dibăcie prin intermediul festivalurilor de folclor, dar şi cu ajutorul legendelor străvechi prezentate. Am înţeles că am obligaţia morală să protejez autenticul românesc ca parte integrantă a valorilor europene. Þin să mulţumesc Alteţei sale regale pentru eforturile depuse pentru promovarea României, inclusiv în cadrul acestui documentar”, a spus Maria Grapini, ministrul delegat pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism.

  • Cafeaua consumată excesiv creşte riscul de deces, însă doar asociată cu alţi factori de risc

    Cafeaua consumată excesiv creşte riscul de deces, însă doar asociată cu alţi factori de risc

    Consumul a 30 de ceşti de cafea sau mai mult pe săptămână a fost asociat cu un risc crescut de deces prematur, îndeosebi din cauza unor boli cardiovasculare şi mai ales în prezenţa altor factori de risc ca tutunul sau sedentarismul, relatează passionsante.be.

    Studiul care a ajuns la această concluzie şi care arată cât este de importantă aprofundarea rezultatelor statistice brute a fost supervizat de Institutul naţional american pentru sănătate.

    La el au participat circa 40.000 de adulţi, din toate categoriile de vârstă, fiind urmăriţi pe o durată medie de 17 ani. La intervale regulate, s-au adunat date despre modul lor de viaţă, printre care şi despre consumul de cafea. Au fost inventariate decesele şi s-a dovedit că o treime s-au produs din cauze cardiovasculare.

    În cadrul studiului s-a stabilit o legătură „solidă” între riscul de deces prematur şi cantitatea medie de cafea consumată zilnic. De la patru ceşti pe zi, situaţia se complică. S-ar putea deduce, prin urmare, că este suficientă reducerea dozei pentru a trăi mai mult. O analiză aprofundată arată în schimb că marii consumatori de cafea au tendinţa — la modul general — să cumuleze factorii de risc clasici, ca fumatul, abuzul de alcool şi sedentarismul. După „neutralizarea” acestor obiceiuri nefaste, legătura dintre mortalitatea prematură şi cafea dispare.

    Aşa încât cine obişnuieşte să bea cafea o poate face în continuare, fără excese însă şi evitând, pe cât se poate, fumatul şi consumul de alcool, încheie passionsante.be.

  • Apneea somnului, asociată cu leziuni ale miocardului

    Apneea obstructivă de somn (AOS) este asociată cu leziuni ale miocardului, nu doar cu o creştere a incidenţei bolilor cardiovasculare, relevă un studiu publicat în „American Journal of Respiratory and Critical Care Medicine”, informează Europa Press.

    “Cu toate că AOS are legătură cu creşterea riscului cardiovascular, a fost greu să se stabilească o asociere cauzală (cu leziunile miocardului), din cauza relaţiei dintre OSA şi alţi factori de risc’, scrie cercetătorul Amil M. Shah, de la Spitalul Brigham din Boston (SUA). “În studiul nostru, am putut demonstra că cel mai mare pericol constă în faptul că AOS are legătură cu nivele crescute ale troponinei T înalt sensibile (hs—TnT), ceea ce sugerează rolul leziunii de miocard subclinice în relaţia dintre AOS şi insuficienţa cardiacă”, mai spune doctorul Shah.

    La studiu au participat 1.645 de oameni, adulţi şi de vârstă avansată, care — la începutul studiului — nu sufereau de boli coronariene sau de insuficienţă cardiacă şi care au fost supuşi unui test de polisomnografie pe timpul nopţii. Evoluţia participanţilor la studiu a fost urmărită în medie timp de 12,4 ani, iar gravitatea sindromului AOS a fost catalogată drept zero, uşoară, moderată sau severă, în funcţie de indicele privind respiraţia.

    “Rezultatele obţinute au sugerat că există o legătură între leziunea de miocard subclinică şi creşterea riscului cardiovascular observat la pacienţi cu OSA”, a precizat doctorul Shah.