word-monitor

Author: M.A.S.

  • Indicii care măsoară satisfacţia vieţii au scăzut cu 20% în Grecia, 12% în Spania şi 10% în Italia

    Indicii care măsoară satisfacţia vieţii au scăzut cu 20% în Grecia, 12% în Spania şi 10% în Italia

    Indicatorii care măsoară satisfacţia vieţii au scăzut cu 20% în Grecia, cu 12% în Spania şi cu 10% în Italia, iar locuitorii statelor dezvoltate, în ansamblul lor, sunt mai puţin mulţumiţi şi mai suspicioşi decât înainte de declanşarea crizei financiare, potrivit OCDE.
    Potrivit unui studiu realizat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), gradul de satisfacţie este mai redus în cazul locuitorilor zonei euro decât în cel al americanilor, relatează CNBC.
    Nivelul mediu al satisfacţiei vieţii în cele 34 de ţări membre ale OCDE a scăzut uşor în perioada 2011-2012, dar s-a menţinut totuşi relativ constant în cei cinci ani de la prăbuşirea băncii americane Lehman Brothers.
    Cut toate acestea, raportul “How’s Life?” al OCDE arată diferenţe mari între ţări. Astfel, în Grecia nivelul de satisfacţie a populaţiei din Grecia a scăzut cu peste 20%, în Spania cu 12%, iar în Italia cu 10%, statele cele mai lovite de criză fiind afectate de şomajul ridicat şi măsurile drastice de austeritate.
    În SUA, gradul de satisfacţie a scăzut cu 7% pe parcursul a patru ani, până în 2012. În Germania, Israel, Mexic, Rusia şi Suedia a avut loc în schimb o creştere a nivelului de mulţumire.
    Analiza se bazează pe 11 factori consideraţi esenţiali pentru bunăstare, de la sănătate şi educaţie şi până la venituri şi satisfacţia generală a vieţii.
    Criza a erodat şi încrederea populaţiei în guverne şi instituţii, în special în ţările din zona euro unde procentul populaţiei care are încredere în guverne a scăzut cu 10 puncte procentuale în cinci ani încheiaţi în 2012.
    Pe ansamblul statelor membre ale OCDE, mai puţin de jumătate dintre cei intervievaţi au spus că au încredere în guverne, cel mai redus nivel înregistrat din 2006.
    “Acest raport este un semnal de alarmă pentru noi toţi. Ne reaminteşte că obiectivul central al politicilor economice este îmbunătăţirea vieţii oamenilor. Trebuie să regândim cum să plasăm nevoile oamenilor în centrul stabilirii politicilor”, a declarat secretarul general al OCDE, Angel Gurría.
    La nivelul ţărilor membre ale organizaţiei, PIB-ul pe cap de locuitor a fost în 2012 cu 1% sub nivelul din 2007. Totuşi, venitul pe gospodărie a fost mai mare anul trecut decât înainte de criză.
    Veniturile americanilor au avut o evoluţie mai bună decât cele ale europenilor. PIB-ul pe cap de locuitor în SUA aproape a revenit la nivelul anterior crizei, la sfârşitul lui 2012, în timp ce veniturile gospodăriilor au urcat cu 2% faţă de 2007.
    În zona euro, PIB-ul pe cap de locuitor şi veniturile pe gospodărie au scăzut cu peste 4%. În Grecia, veniturile pe gospodărie s-au redus cu 10% atât în 2010 cât şi în 2011.
    OCDE a constatat totuşi că anumite state europene oferă unele dintre cele mai bune condiţii de viaţă, precum Elveţia, ţările nordice şi Marea Britanie, care se află, alături de Australia, Canada şi Noua Zeelandă, printre primele 20 de poziţii.

  • Un soi de orez transgenic ar putea lupta împotriva gastroenteritei

    O echipă de la Universitatea din Tokyo a reuşit să producă, prin intermediul unui soi de orez transgenic, cantităţi importante dintr-un anticorp care poate combate rotavirusurile aflate la originea gastroenteritei. Această inflamaţie a stomacului şi intestinelor, întâlnită frecvent dar rareori fatală în ţările dezvoltate, provoacă decesul a peste 700.000 de bebeluşi în fiecare an în lume, informează Le Figaro.

    Apa de orez preparată din această formă transgenică a celei mai răspândite cereale din lume conţine cantităţi de anticorpi suficiente pentru a atenua diareea, una din manifestările gastroenteritei, ce duce la deshidratarea brutală a organismului, au indicat testele realizate pe şoareci, conform studiului publicat în Journal of Clinical Investigation.

    În comparaţie cu vaccinul care există deja împotriva rotavirusului, acest nou mijloc de luptă permite evitarea conservării la rece necesară vaccinurilor, întrucât anticorpii rezistă pe termen nelimitat sub forma orezului. În plus, este mai uşor de folosit şi nu necesită intervenţia personalului medical.

    Mai mult, dacă eficienţa sa va fi confirmată şi pe persoane bolnave, va putea fi folosit împotriva a numeroase tulpini virale care circulă în lume. Un prim test al proteinei purificate a orezului transgenic, realizat de o altă echipă de cercetători pe copii din Bangladesh şi prezentat în revista Gastroenterology, a arătat o scădere netă a severităţii diareii, neînsoţită de efecte negative.

  • O singură doză de vaccin împotriva HPV ar putea fi suficientă pentru o imunitate de lungă durată

    Vaccinarea femeilor cu o singură doză de vaccin împotriva papilomavirusului uman (HPV), responsabil pentru 70% din cazurile de cancer de col uterin, ar putea fi suficientă pentru a produce o imunitate de lungă durată, conform unui studiu, relatează AFP.

    „Am constatat că nivelurile de anticorpi pentru cele două tipuri de HPV — 16 şi 18 — la femeile cărora le-a fost administrată o doză de vaccin au rămas aceleaşi la patru ani după vaccinare”, a explicat dr. Mahboobeh Safaeian, cercetător al Institutului american de Cancer (NCI) din Bethesda (Maryland, est), principalul autor al studiului.

    „Aceste rezultate pun sub semnul întrebării recomandările actuale potrivit cărora vaccinul împotriva HPV necesită mai multe doze pentru a genera un răspuns imun de durată”, a afirmat specialistul în boli infecţioase, al cărui studiu este publicat în revista americană Cancer Prevention Research.

    Potrivit medicului, „această descoperire este promiţătoare pentru desfăşurarea unor campanii de vaccinare simplificate şi mai puţin costisitoare care au mai multe şanse să fie în puse în aplicare la nivel global, în special în ţările în curs de dezvoltare unde sunt înregistrate 85% din cazurile de cancer de col uterin uter, una dintre principalele cauze de deces” în rândul femeilor, a spus ea.

    Acest studiu se bazează pe rezultatele unui proiect finanţat de NCI pentru a testa eficacitatea vaccinului Cervarix, produs de laboratorul britanic GlaxoSmithKline, în rândul femeilor din Costa Rica.

    Vaccinul se administrează fetelor şi femeilor cu vârste între 9 şi 25 de ani.baccivaccin

  • Modificarea florei intestinale ar putea contribui la lupta împotriva obezităţii

    Modificarea florei intestinale ar putea contribui la lupta împotriva obezităţii. Două studii realizate recent, unul în Danemarca şi celălalt în Franţa, încearcă să demonstreze că structura florei intestinale (microorganismele – îndeosebi bacteriile – din intestine) intervine în mod esenţial în riscul de greutate excesivă şi obezitate, scrie passionsante.be.

    Rezultatele analizelor indică o mare diferenţă între persoanele obeze şi cele cu greutate normală în ceea ce priveşte bogăţia bacteriană, în condiţiile în care o diversitate redusă se asociază cu un risc crescut de greutate excesivă şi masă de grăsime, cu o mai mare rezistenţă la insulină (incidenţa diabetului de tip 2) şi de dislipidemie (colesterol, trigliceride). În cadrul grupelor de persoane studiate deficitare în bacterii proporţia de obezi a atins 80%.

    Cercetătorii precizează că slaba diversitate de bacterii intestinale duce la dezechilibre metabolice care favorizează şi grăbesc creşterea în greutate, precum şi riscul de diabet şi boli cardiovasculare. Dr Beatrice Vuaille (Le Qutidien du Medecin) arată că „aceste rezultate ar putea duce la elaborarea unei metode simple de determinare a tipului de floră intestinală pe care îl are o persoană”, de estimare a riscului de obezitate al acesteia şi de stabilire a modului în care se poate interveni.

    O serie de teste au fost realizate pe pacienţi francezi, cărora li s-a dat un regim bogat în proteine şi fibre şi sărac în calorii. După şase săptămâni s-a constatat îmbunătăţirea aspectelor clinice (scăderea greutăţii, a ţesuturilor adipoase, a colesterolului şi trigliceridelor), paralel cu îmbogăţirea coloniilor bacteriene iniţial sărace.

    Prin urmare, diversificarea aporturilor alimentare apare ca un demers de bază, iar probioticele ar putea juca un rol pozitiv. Ideal ar fi să se poată identifica de timpuriu deficitele şi să se intervină cu un tratament bine ţintit, încheie passionsante.be.

  • Germania a devenit prima ţară europeană care a legalizat al treilea gen

    Germania a devenit prima ţară europeană care a legalizat al treilea gen

    Germania a devenit vineri prima ţară europeană care autorizează ca bebeluşii născuţi fără o identitate sexuală clară, ca băiat sau fată, să fie înregistraţi fără o specificare a genului, relatează France Presse.

    Astfel, părinţii vor putea să lase necompletată rubrica referitoare la identitatea sexuală a copilului în certificatul de naştere, iar termenul „sex nedeterminat” urmează să îşi facă apariţia în registrele stării civile. „Este pentru prima dată când legea recunoaşte că există oameni care nu sunt nici bărbat, nici femeie, sau de ambele sexe — oameni care nu se încadrează în categoriile legale tradiţionale”, a explicat pentru AFP Konstanze Plett, profesor de drept la Universitatea din Bremen (nord-vest).

    Măsura este menită să atenueze presiunea exercitată asupra părinţilor, puşi în situaţia de a decide de urgenţă intervenţii chirurgicale controversate, pentru a atribui un sex nou-născutului, atunci când acesta prezintă o ambiguitate sexuală constitutivă.

    Paşapoartele germane în care se aplică “M” pentru masculin sau “F” pentru feminin vor conţine în curând şi “X” în rubrica rezervată determinării sexuale a individului, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne din Germania.

    Potrivit expertei Konstanze Plett, specialistă în drepturile persoanelor intersexuale, aceste noi reglementări se vor aplica şi altor documente oficiale.

    Chiar dacă legea a intrat efectiv în vigoare la 1 noiembrie, ea nu răspunde la unele întrebări despre ceea ce înseamnă să trăieşti fără o identitate sexuală stabilită în mod legal. Parlamentul trebuie acum să clarifice care vor fi consecinţele acestei schimbări în materie de căsătorie şi uniune civilă. În Germania, căsătoria poate fi doar între un bărbat şi o femeie, în timp ce contractul de uniune civilă („Lebenspartnerschaft”) este destinat exclusiv persoanelor de acelaşi sex.

    Legea este destinată părinţilor de nou-născuţi şi „nu poate rezolva toate problemele complexe legate de persoanele intersexuale”, a explicat un purtător de cuvânt al Ministerului german de Interne.

    Din partea asociaţiilor din domeniu, preocuparea este în principal de a şti cum va fi viaţa copiilor care nu sunt clasificaţi la naştere ca băiat sau fată într-o lume ce funcţionează în mare parte în baza logicii binare bărbat/femeie.

    „La şcoală sunt toalete pentru băieţi şi fete, dar unde va merge copilul intersexual?”, se întreabă Silvan Agius, de la ILGA Europe, organizaţie care pledează pentru drepturi egale pentru homosexuali, lesbiene, bisexuali, persoane trans şi intersexuale.

    „Legea nu schimbă asta. Ea nu va crea imediat un spaţiu în care oamenii intersexuali să poată fi ei înşişi”, mai spune ea, estimând, între altele, că Europa a rămas în urmă pe această temă.

    În iunie, Australia, de exemplu, a anunţat introducerea unui nou nomenclator privind recunoaşterea sexelor în documentele oficiale, oferind posibilitatea de a alege între bărbat, femeie sau transsexual.

    Noua lege din Germania survine pe fondul unui raport din 2012, elaborat de un Comitet de etică, format din teologi, universitari şi jurişti, care au avut misiunea de a oferi consiliere guvernului. În raportul menţionat, se sublinia că persoanele care se confruntă cu „diferenţe în dezvoltarea sexuală” suferă din cauza „ignoranţei sociale generalizate” şi a „lipsei de respect din partea corpului medical”.

    În special, raportul făcea referire la mărturia unui individ născut în 1965 fără organe genitale clar identificate şi care a fost castrat în copilărie, fără consimţământul părinţilor săi. „Eu nu sunt nici bărbat, nici femeie”, afirmă individul în cauză, adăugând: „sunt o cârpeală creată de medici, zdrobit şi marcat pe viaţă”.

    Numărul de cazuri de intersexuali este de unu la 1.500-2.000 de naşteri, dar cifra ar putea fi mai mare, din cauza dificultăţilor de definire a intersexualităţii, atât în plan fizic, cât şi hormonal.

  • Câştigul salarial mediu nominal net pe economie a crescut 0,3% în septembrie, la 1.609 lei

    Câştigul salarial mediu nominal net pe economie a crescut 0,3% în septembrie, la 1.609 lei

    Câştigul salarial mediu nominal net a fost de 1.609 lei, în luna septembrie 2013, în creştere faţă de luna precedentă cu 5 lei (0,3%), iar cel brut a fost de 2.223 lei, cu 0,2% mai mare decât în august 2013, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (4.907 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (883 lei).

    Potrivit datelor INS, în luna septembrie 2013, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 2.223 lei, cu 0,2% mai mare decât în luna august 2013.

    În luna septembrie 2013, nivelul câştigului salarial mediu net a înregistrat, în aproape egală măsură, atât creşteri cât şi scăderi faţă de luna precedentă.

    Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna august 2013 din sectorul economic s-au datorat acordării de prime ocazionale (inclusiv prime trimestriale), sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă), dar şi realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte).

    Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat cu 24,3% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, cu 18,2% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, respectiv cu 13,6% în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice.

    De asemenea, au fost creşteri între 4% şi 7% în fabricarea produselor din tutun, activităţi de servicii anexe extracţiei, telecomunicaţii, activităţi de spectacole, culturale şi recreative, alte activităţi industriale n.c.a., fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice; între 2,0% şi 3,5% în activităţi de editare, repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor, fabricarea produselor textile, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), cercetare-dezvoltare, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, agricultură, vânătoare şi servicii anexe.

    Pe de altă parte, scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost cauzate de acordarea în luna precedentă a primelor ocazionale, plăţii sumelor din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou). De asemenea, în unele activităţi economice scăderea nivelului câştigului salarial mediu net din luna septembrie a fost cauzată de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte).

    Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat cu 12,6% în extracţia cărbunelui superior şi inferior, respectiv cu 11,4% în alte activităţi extractive; între 5,5% şi 9,0% în transporturi pe apă, extracţia minereurilor metalifere, tranzacţii imobiliare; între 2,5% şi 5,0% în fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, fabricarea altor mijloace de transport, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), activităţi auxiliare intermedierilor financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, colectarea şi epurarea apelor uzate, fabricarea băuturilor.

    În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna august în învăţământ (1,2%) ca urmare a acordării sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice. În administraţia publică şi sănătate şi asistenţă socială câştigul salarial mediu net a scăzut uşor în luna septembrie faţă de luna august 2013, cu 0,2%, respectiv 0,3%.

    Comparativ cu septembrie 2012, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 4,6%. Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 102,7%.

    Indicele câştigului salarial real pentru luna septembrie 2013 faţă de luna precedentă, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum, a fost de 100,9%. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 121,9%, cu un punct procentual mai mare faţă de cel înregistrat în luna august 2013.

  • În primele 9 luni din 2013 – criminalitatea cea mai scăzută din ultimii cinci ani

    În primele 9 luni din 2013 - criminalitatea cea mai scăzută din ultimii cinci ani

    Criminalitatea sesizată a înregistrat în primele nouă luni ale anului 2013 cea mai mică valoare din ultimii cinci ani, în urma activităţilor desfăşurate de structurile Poliţiei Române care au vizat scăderea fenomenului infracţional, combaterea evaziunii fiscale şi îmbunătăţirea calităţii serviciului poliţienesc oferit cetăţenilor.
    Potrivit unui comunicat al Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), 2012 a fost primul an în care, după nouă ani, criminalitatea sesizată nu a mai înregistrat creşteri, ci o scădere cu 5,66%, iar trendul scăderii se menţine şi în primele nouă luni ale anului 2013.
    “Astfel, s-a înregistrat o scădere cu 13,14% a infracţiunilor contra persoanei şi cu 28,41% a infracţiunilor de tâlhărie comise în stradă. Au fost constatate cu 11,10% mai multe infracţiuni de evaziune fiscală, iar în urma activităţilor preventive desfăşurate, 78,29% dintre infracţiunile depistate au fost surprinse în flagrant delict”, se arată în comunicat.
    Activitatea Poliţiei Române s-a axat în primele nouă luni ale anului în curs pe creşterea gradului de siguranţă şi protecţie pentru cetăţeni, combaterea criminalităţii şi reducerea timpului de răspuns la solicitarea cetăţenilor sau la producerea unor evenimente.
    Poliţiştii au efectuat peste 116.000 de razii şi acţiuni cu efective lărgite în zonele cu potenţial criminogen. Datorită prezenţei active în stradă a poliţiştilor, numărul de situaţii în care s-a impus intervenţia la solicitările cetăţeanului prin Sistemul Unic al Apelurilor de Urgenţă a scăzut cu 17,90%, realizându-se 586.646 de astfel de intervenţii.
    Potrivit documentului citat, Poliţia Română este cea mai solicitată structură a MAI de către cetăţeni prin sistemul 112.
    În nouă luni ale anului 2013, din analiza datelor statistice existente, în ceea ce priveşte situaţia operativă, a rezultat că infracţiunile contra persoanei au înregistrat o scădere cu 13,14% faţă de perioada similară a anului trecut. Infracţiunile grave, comise cu violenţă au scăzut cu 6,16% (infracţiunile de omor au scăzut cu 14,72%, infracţiunile de tentativă de omor au scăzut cu 9,62% iar cele de vătămare corporală gravă au scăzut cu 5,07%).
    “La infracţiunile contra patrimoniului se constată o scădere cu 4,41%. De menţionat că furturile din locuinţe au scăzut cu 8,51%, furturile de auto au scăzut cu 24,47%, iar furturile de animale au scăzut cu 15,98%. În ceea ce priveşte mica criminalitate, infracţiunile de furt din buzunare, poşete, genţi au scăzut cu 7,47%, iar cele de furt din auto au scăzut cu 11,27%”, informează IGPR.
    De asemenea, infracţiunile de tâlhărie au scăzut cu 24,66% iar cele prin smulgere de obiecte — cu 27,21%.
    În urma activităţilor desfăşurate pentru combaterea criminalităţii economico-financiare, structurile de poliţie au descoperit şi cercetează cu 11,10% mai multe infracţiuni de evaziune fiscală.
    În domeniul combaterii criminalităţii organizate, aportul poliţiştilor de la structurile specializate s-a concretizat în destructurarea a 206 grupări infracţionale organizate, cu 5,64% mai multe ca în perioada similară a anului 2012, fiind trimise în judecată de procurorii DIICOT 1.931 de persoane, dintre care 50,8% în stare de arest preventiv.
    Infracţiunile legate de criminalitatea stradală au scăzut, în urma activităţilor desfăşurate, cu 16,5%.
    În plus, au scăzut infracţiunile de tâlhărie comise pe stradă cu 28,31% iar infracţiunile de furt — cu 14,8%.
    Totodată, infracţiunile de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice au scăzut cu 23,44%.
    “Din punct de vedere al riscului rutier, continuă trendul descendent la toţi indicatorii, respectiv numărul accidentelor grave scade cu 10,4%, numărul persoanelor decedate scade cu 11,4%, iar numărul persoanelor rănite grav scade cu 10,1%”, se arată în comunicatul IGPR.
    Potrivit documentului citat, au fost aplanate peste 150.611 de stări conflictuale (71.828 intrafamiliale, 11.683 între grupuri şi 67.100 din alte motive), au fost luate măsuri în 15.736 de cazuri de minori lipsiţi de supraveghere care au fost predaţi familiilor iar în 3.747 de cazuri au fost încredinţaţi centrelor de ocrotire.
    De asemenea, au fost aplicate peste 24.466 de sancţiuni contravenţionale persoanelor care apelau la mila publică sau vagabondau iar peste 3.700 au fost predate familiilor sau internate în centre de ocrotire.
    Au fost găsite 7.309 de persoane urmărite în temeiul legii, dintre care 5.789 de persoane urmărite la nivel naţional şi 1.520 internaţional.
    De asemenea, poliţiştii au participat la 7.323 de intervenţii în caz de calamităţi naturale, incendii, explozii, înzăpeziri, alunecări de teren etc., salvând 3.957 de persoane.
    “În urma acţiunilor, controalelor şi percheziţiilor domiciliare efectuate au fost ridicate în vederea confiscării mai multe bunuri şi valori, respectiv aproximativ 1.463.844,1 de euro, peste 235.000 de dolari, aproape 6 kg de aur, bijuterii şi alte obiecte din aur, 63,75 kg argint, peste 27.493.261 de lei proveniţi din operaţiuni ilicite, bunuri şi mărfuri în valoare de 292.238.971 de lei, 2.333 de arme, 55.086 de muniţii, 15.203,336 kg exploziv, 126.181 kg mercur, 64.606,081 mc material lemnos, 433.604,2 kg metale feroase şi 25.349,669 kg metale neferoase”, precizează IGPR.
    Eforturile depuse de Poliţia Română, împreună cu celelalte instituţii abilitate, au dus la scăderea, în continuare, a fenomenului infracţional.

  • Pensionarea la o vârstă cât mai înaintată reduce riscul de demenţă senilă

    Un studiu realizat de cercetători francezi arată că pensionarea la o vârstă cât mai înaintată reduce riscul de demenţă senilă şi îndeosebi de Alzheimer, scrie passionsante.be.
    Echipa de la Institutul naţional pentru sănătate şi cercetare medicală (Inserm) a examinat dosarele medicale a circa 430.000 lucrători independenţi. Prima constatare a fost că, în medie la 12 ani de la ieşirea la pensie, 2,6% au dezvoltat o formă de demenţă senilă. A doua observaţie a fost că riscul scade cu circa 3% pentru fiecare an suplimentar lucrat. Prin urmare, activitatea profesională constituie un factor important de stimulare cerebrală, cu efect protector împotriva declinului facultăţilor mentale.
    Numeroase studii au subliniat necesitatea de a întări capacităţile mentale şi de a întreţine relaţii sociale pe tot parcursul vieţii. Locul de muncă nu reprezintă singura alternativă, important fiind menţinerea cât mai îndelungată şi cât se poate de energică a facultăţilor (intelectuale, dar şi fizice).
    În privinţa dezbaterii asupra vârstei legale de pensionare, specialiştii nu se pronunţă fiindcă nu acesta a fost scopul lor. Ei le recomandă totuşi salariaţilor să rămână la serviciu când le permite starea de sănătate, când condiţiile sunt favorabile şi dacă doresc să o facă, încheie passionsante.be.

  • Consumul constant de struguri şi afine scade riscul diabetului de tip 2

    Consumul constant de struguri şi afine reduce riscul de a dezvolta un diabet de tip 2. Nu acelaşi lucru se poate spune despre sucurile de fructe, din cauza zahărului adăugat, scrie passionsante.be.

    La acest rezultat s-a ajuns după o cercetare de mare anvergură. Câteva echipe de cercetători americani au studiat datele privitoare la aproape 200.000 de persoane, observate timp de mulţi ani. La început niciun participant nu suferea de diabet, de boli cardiovasculare sau de cancer.

    La intervale periodice se adunau date despre obiceiurile alimentare şi îndeosebi despre consumul de fructe. Au fost înregistrate simultan şi cazurile de diabet apărute. Ținându-se seama de stilul de viaţă şi de factorii clasici de risc de diabet, s-a constatat că anumite fructe asigurau un indice de protecţie semnificativ.

    În general, consumul a trei porţii de fructe pe săptămână scade riscul de diabet şi, indirect, de boli cardiovasculare. Acest lucru este valabil îndeosebi în ceea ce priveşte afinele (-26%), strugurii (-12%), prunele (-11%), merele şi perele (-7%), precum şi bananele (-5%). Şi prunele uscate, piersicile, caisele şi portocalele sunt asociate cu o „tendinţă” de reducere a riscului.

    Dimpotrivă, se arată în Le Quotidien du Medecin, „când cele trei porţii de fructe sunt înlocuite cu suc de fructe în aceeaşi cantitate, riscul creşte cu 8%”, cel mai probabil din cauza zaharurilor adăugate — factori de risc — şi printr-o acţiune diferită (în privinţa efectului protector) între fructe şi sucuri, încheie passionsante.be.

  • Comisia Europeană propune reducerea utilizării pungilor din plastic

    Comisia Europeană propune reducerea utilizării pungilor din plastic

    Comisia Europeană (CE) a adoptat luni o propunere care impune statelor membre să reducă utilizarea pungilor de transport din plastic subţiri, alegând între măsuri precum perceperea unor taxe, introducerea unor obiective naţionale de reducere sau o interzicere a utilizării pungilor în anumite condiţii.
    Pungile din plastic subţiri sunt utilizate de multe ori o singură dată, dar pot rămâne în mediul înconjurător sute de ani, adesea ca particule microscopice nocive, în special pentru flora şi fauna marină, se arată într-un comunicat al CE.
    „Luăm măsuri pentru a rezolva o problemă de mediu foarte gravă şi foarte vizibilă. În fiecare an, peste 8 miliarde de pungi din plastic devin deşeuri în Europa, provocând daune enorme mediului înconjurător. Unele state membre au obţinut deja rezultate foarte bune în ceea ce priveşte reducerea utilizării pungilor din plastic. Dacă şi alte ţări le urmează exemplul, am putea reduce consumul global actual din Uniunea Europeană cu până la 80%”, a declarat comisarul european pentru mediu, Janez Potocnik.
    Propunerea modifică din punct de vedere tehnic directiva privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje în privinţa a două elemente principale. În primul rând, statele membre sunt obligate să adopte măsuri pentru a reduce consumul de pungi de transport din plastic cu o grosime mai mică de 50 de microni, deoarece acestea sunt refolosite mult mai rar decât pungile mai groase şi adesea devin deşeuri. În al doilea rând, aceste măsuri pot include utilizarea unor instrumente economice, cum ar fi taxele, obiective naţionale de reducere şi restricţii de comercializare, însă cu respectarea normelor pentru piaţa internă prevăzute de Tratatul privind funcţionarea UE.
    Reducerea semnificativă realizată în unele state membre ale UE prin introducerea unor taxe şi a altor măsuri arată că se pot obţine rezultate prin acţiuni eficiente, notează CE în comunicat. Propunerea CE este rezultatul măsurilor adoptate de state membre individuale şi al solicitării adresate Comisiei Europene de miniştrii mediului din statele membre ale UE de a evalua posibilitatea de a acţiona la nivelul UE. Aceasta este rezultatul unor ample consultări publice care au indicat sprijin larg în favoarea unei iniţiative UE în domeniu.
    Conform estimărilor, în 2010, 98,6 miliarde de pungi de transport din plastic au fost introduse pe piaţa UE, ceea ce înseamnă utilizarea anuală a 198 de pungi de transport din plastic de către fiecare cetăţean al UE. Din aceste aproape 100 de miliarde de pungi, marea majoritate sunt pungi subţiri, care sunt refolosite mai rar decât pungile mai groase. Cifrele referitoare la consum variază în mod semnificativ între statele membre, între patru pungi pe an în Danemarca şi Finlanda şi 466 de pungi în Polonia, Portugalia şi Slovacia.
    Potrivit comisarului european pentru mediu, singurele state membre care nu au luat măsuri pentru combaterea fenomenului, sau nu au notificat CE în această privinţă, sunt Cipru şi Polonia.