word-monitor

Author: M.A.S.

  • Creşterea economică este estimată la 2,2% în 2013 şi 2014

    Creşterea economică a României este estimată la 2,2% în 2013 şi 2014, urmând să ajungă la 2,5% în 2015, 3% în 2016 şi 3,3% în 2017, potrivit variantei de toamnă a prognozei pe termen mediu 2013-2017 a Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP).
    În prognoza de primăvară, creşterea economică era proiectată la 1,6% pentru 2013 şi 2,2% pentru 2014.
    Revizuirea în creştere a prognozei de creştere economică pentru 2013 s-a datorat unei proiecţii în creştere pentru avansul valorii adăugate brute în industrie — la 3,9%, faţă de 1,6% la prognoza de primăvară, în agricultură — la 11,9% comparativ cu 6,4% şi în servicii — la 1,4% faţă de 0,9% anterior.
    Prognoza de creştere a valorii adăugate brute în construcţii a fost revizuită însă în scădere, de la 2,6% la prognoza de primăvară la 1% în varianta de toamnă.
    Consumul final este estimat să înregistreze un avans de numai 0,3% în 2013 faţă de 1,5% cât se estima anterior, iar pentru 2013 un avans de 1,7% faţă de 1,9% anterior.
    Formarea brută de capital fix (investiţiile) va înregistra o scădere de 1,3% în 2013 (anterior prognoza indica o creştere de 5%) şi o creştere de 4% în 2014 comparativ cu 6% — proiecţia din primăvară.
    Potrivit prognozei de toamnă a CNP, exporturile vor înregistra un avans de 8,2% în 2013, 5,5% în 2014, 4,9% în 2015 şi câte 5% în 2016-2017, iar importurile vor scădea cu 0,1% în 2013 şi vor avansa cu 5,4% în 2014, 5,6% în 2015 şi cu câte 6% în anii 2016-2017.
    Deficitul de cont curent este estimat să se situeze la 1% din PIB în 2013, 1,3% în 2014, 1,6% în 2015, 1,9% în 2016 şi 2,3% în 2017.

  • Exporturi în creştere cu 8,4% şi importuri mai mici cu 0,7%, în primele nouă luni

    Exporturile României au crescut, în primele nouă luni din 2013, cu 8,4%, până la valoarea de 160,88 miliarde lei, în timp ce importurile au fost pe un trend descendent, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul anterior, arată datele estimate ale Institutului Naţional de Statistică /INS/, publicate luni.

    Astfel, în perioada 1 ianuarie — 30 septembrie 2013, exporturile FOB realizate au fost de 160,88 miliarde lei (36,47 miliarde euro), iar importurile CIF au fost de 179,225 miliarde lei (40,63 miliarde euro)

    Comparativ cu primele nouă luni ale anului anterior, exporturile au crescut cu 8,4% la valori exprimate în lei (8,8% la valori exprimate în euro), iar importurile au scăzut cu 0,7% la valori exprimate în lei (0,3% la valori exprimate în euro).

    Deficitul comercial FOB-CIF, în intervalul analizat, a fost de 18,33 miliarde lei (4,15 miliarde euro), mai mic cu 13,72 miliarde lei (3,060 miliarde euro) decât cel înregistrat în perioada similară a anului trecut.

    Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra UE28), în perioada ianuarie — septembrie 2013, a fost de 112,24 miliarde lei (25,458 miliarde euro) la expedieri şi de 136,41 miliarde lei (30,94 miliarde euro) la introduceri, reprezentând 69,8% din total exporturi şi 76,1% din total importuri.

    Totodată, valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri (Extra UE28) s-a situat, în primele nouă luni din 2013, la 48,64 miliarde lei (11,021 miliarde euro) la exporturi şi 42,815 miliarde lei (9,69 miliarde euro) la importuri, reprezentând 30,2% din total exporturi şi 23,9% din total importuri.

    În primele nouă luni din 2013, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (42% la export şi 34,6% la import) şi alte produse manufacturate (33,1% la export, respectiv 30,3% la import).

    Conform INS, în luna septembrie, exporturile FOB au însumat 19,86 miliarde lei (4,45 miliarde euro), în timp ce importurile CIF s-au situat la 21,70 miliarde lei (4,86 miliarde euro). Comparativ cu luna septembrie 2012, exporturile au crescut cu 15,2% la valori exprimate în lei (16,1% la valori exprimate în euro), iar importurile au crescut cu 3,3% la valori exprimate în lei (4,2% la valori exprimate în euro).

    De asemenea, faţă de luna august 2013, exporturile din luna septembrie 2013 au crescut cu 17,2% la valori exprimate în lei (16,4% la valori exprimate în euro), iar importurile au crescut cu 9,6% la valori exprimate în lei (8,9% la valori exprimate în euro).

    Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) a fost, în septembrie, de 1,84 miliarde lei (413 milioane euro), mai mic cu 1,92 miliarde lei (423,7 milioane euro) decât cel înregistrat în luna septembrie, anul trecut.

    Potrivit INS, în cazul perioadei ianuarie-septembrie 2013, comerţul intracomunitar cu bunuri include şi tranzacţiile dintre România şi Croaţia, ţară ce a devenit stat membru UE la data de 1 iulie 2013. Datele pentru anul 2012 au fost recalculate în condiţii comparabile.

  • Creşterea taxelor şi impozitelor în 2014 va afecta întreg mediul de afaceri din România

    Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) dezaprobă măsurile de creştere a taxelor şi impozitelor în anul 2014, considerând că acestea vor afecta direct şi indirect întreg mediul de afaceri din România.

    “AOAR înţelege necesitatea acoperirii multiplelor cheltuieli bugetare obligatorii, unele fiind generate de măsurile inconsecvente adoptate în perioada 2010-2011, dar consideră greu de înţeles măsuri precum cea de creştere a accizei pe combustibili, ca sursă de realizare a lucrărilor de infrastructură, în condiţiile în care Guvernul nu adoptă măsuri de utilizare integrală a fondurilor europene destinate acestui sector. Alocarea acestor fonduri în lipsa unui Master Plan pentru infrastructura de transport rutier a României, document ce ar fi trebuit aprobat prin lege de către Parlament, propunere făcută public de către AOAR încă din anul 2009 şi refuzată sistematic de toate guvernele, ca şi cheltuielile constant neclare efectuate de CNADR, reprezintă tot atâtea semne de neîncredere în politica fiscală şi de investiţii anunţată de Guvern” se arată într-un comunicat al AOAR.

    AOAR constată “cu regret” că în timp ce creşterea economică în anul 2014 este apreciată ca o garanţie, întreg ansamblul de măsuri fiscale nu vizează în niciun fel susţinerea mediului de afaceri. “Afirmaţiile publice referitoare la menţinerea cotei de impozitare de 16% şi a TVA la 24% ca măsuri suficiente pentru a satisface mediul de afaceri reprezintă o reluare identică a declaraţiilor guvernelor din 2009 şi 2010 (până la creşterea TVA de la 19% la 24%). România a adoptat programul de dezvoltare economică promovat de Uniunea Europeană, dezvoltare ce trebuie să se bazeze pe “societatea bazată pe cunoaştere”, măsurile fiscale propuse ignorând complet această direcţie vitală de creştere economică durabilă şi generatoare de valoare adăugată în condiţiile unui consum redus de materii prime şi resurse energetice”, se mai menţionează în comunicat.

    Pe de altă parte, AOAR susţine lărgirea bazei de impozitare, inclusiv adoptarea unor măsuri nepopulare cu condiţia ca sursele financiare să fie folosite eficient pentru stimularea inovării, a creativităţii şi dezvoltării afacerilor capabile să genereze creştere economică durabilă.

    AOAR respinge creşterea fiscalităţii pentru scopul finanţării excesive a cheltuielilor destinate funcţionării administraţiilor centrale şi locale, inclusiv prin investiţtii fără impact economic sau social.

    Pentru creşterea veniturilor bugetare, autorităţile de la Bucureşti au anunţat, pentru anul viitor, majorarea accizelor la carburanţi, impozitarea construcţiilor speciale deţinute de persoane juridice (reţelele de transport, stâlpi, depozite sau magazii) şi creşterea redevenţelor, cu excepţia petrol şi gaze, cu 25%.

  • România ocupă locul trei în Europa atât la incidenţă, cât şi la mortalitatea secundară bolilor cerebrovasculare

    România ocupă locul trei în Europa atât la incidenţă, cât şi la mortalitatea secundară bolilor cerebrovasculare

    România ocupă locul trei în Europa, după Bulgaria şi Macedonia, atât la incidenţă, cât şi la mortalitatea secundară bolilor cerebrovasculare, adică accidentul vascular cerebral, a informat Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN).

    Statisticile oficiale arată că, în România, rata mortalităţii din cauza accidentului vascular cerebral este de 1.276 pacienţi/100.000 locuitori, aceasta fiind o valoare mare comparativ cu alte ţări europene, în care rata mortalităţii din aceeaşi cauză este de 300 de pacienţi/100.000 locuitori.

    “Incidenţa bolilor neurologice este în România de aproape patru ori mai mare decât în alte ţări ale Uniunii Europene. Bolile cerebrovasculare ucid de patru ori mai mulţi români decât alţi cetăţeni europeni şi de şapte ori mai mulţi decât în SUA”, se arată în comunicat.

    Studiile arată că disfuncţiile neuropsihice afectează mai mult de 160 de milioane de europeni — adică 38% din populaţia Europei — în fiecare an. Totodată, mai mult de un sfert din populaţia adultă (cuprinzând persoane cu vârsta între 18 şi 65 de ani) a suferit la un moment dat, pe parcursul ultimului an, o tulburare psihică (anxietate, tulburări ale comportamentului alimentar). Prevalenţa bolilor neuropsihice este mai crescută în rândul femeilor (cu excepţia abuzului de alcool), relevă datele oferite de SSNN.

    S-a estimat că aproximativ 83 de milioane de oameni suferă de boli neuropsihice, dar şi acest număr subestimează numărul real al pacienţilor, având în vedere faptul că au fost luate în considerare doar persoanele sub 65 de ani. Afecţiunile neuro-psihice determină 19% din cazurile cu dizabilităţi, comparativ cu procentul de dizabilităţi secundare afecţiunilor cardio-vasculare — 4%. Dintre acestea, cele mai severe sunt: tulburarea depresivă — 5,6%, dependenţa etanolică — 3,3%, automutilările — 2%, boala Alzheimer şi alte demenţe — 2%.

    În România, cea mai frecventă cauză de deces este reprezentată de bolile cardiovasculare, urmată de accidentul vascular cerebral şi cancerul pulmonar. Accidentul vascular cerebral reprezintă principala cauză de dizabilitate permanentă.

    “Există mulţi factori favorizanţi pentru apariţia bolilor neurologice. De exemplu, pentru accidentul vascular cerebral sunt ateroscleroza (depunerile de colesterol la nivelul vaselor de sânge), hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, creşterea colesterolului şi/sau trigliceridelor, fumatul, bolile cardiace, consumul exagerat de băuturi alcoolice, vârsta înaintată”, precizează comunicatul.

    Potrivit sursei citate, specialiştii români vor participa, în perioada 31 octombrie — 3 noiembrie, la Praga, la Congresul Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii.

    Vor participa personalităţi medicale din Israel, SUA, Italia, Germania, Suedia, Rusia, Cehia, Austria şi, nu în ultimul rând, din România. Principalele teme discutate sunt ultimele descoperiri din domeniul bolilor vasculare cerebrale, traumatismelor craniocerebrale şi bolilor neurodegenerative.

    “Aceşti savanţi se străduiesc să descifreze mecanismele moleculare ale bolilor neurologice, descoperirile lor stând la baza diagnosticului precoce şi al tratamentului eficient. De asemenea, este important să menţionăm aportul neurologiei româneşti la această manifestare, dovedind în acest fel că avem oameni valoroşi, recunoscuţi pe plan internaţional”, susţine prof. dr. Dafin Mureşanu, preşedintele SSNN şi al Societăţii de Neurologie din România.

  • Zilele Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia”

    O suită de evenimente importante marchează, începând de ieri şi până duminică, Zilele Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia”, ca parte componentă a Programului manifestărilor dedicate Serbărilor Galaţiului 2013. Prezentări şi lansări de carte, dar şi întâlniri profesionale se vor derula în Galaţi pe parcursul acestor şapte zile, atât la sediul central al Bibliotecii cât şi la filiale. Casa cărţilor, biblioteca, este sărbătorită timp de cinci zile prin diferite acţiuni care doresc să reamintească tuturor valoarea şi importanţa unei clădiri ce găzduieşte nu doar nişte simple pagini legate, ci adevărate poveşti de viaţă.

    Trebuie precizat că în săptămâna 11-17 noiembrie 2013 se va desfăşura Campania Săptămâna bunăvoinţei – utilizatorii care returnează cărţile împrumutate la domiciliu, care au termenul de restituire depăşit, vor beneficia de scutire de la plata penalizărilor de întârziere. Mai trebuie spus că astăzi programul cu publicul va fi 9.00 – 17.00.

  • Liceeni din Galaţi, la primul contact cu ce înseamnă să fii antreprenor

    Aproape 300 de liceeni din Galaţi au discutat zilele trecute cu patru antreprenori şi lideri din business despre ce înseamnă să fii antreprenor, la a noua conferinţa “Vreau să fiu antreprenor”. Dragoş Roşca (Delta Asset Invest), Adrian Georgescu (EY România), Traian Sandu (GalTour Dunărea) şi Radu Oprea (Asociaţia SMART) au vorbit despre experienţele şi provocările cu care s-au confruntat în cariera de antreprenori sau intraprenori şi au răspuns la întrebările liceenilor.

    Evenimentul de la Galaţi a fost cel de-al nouălea din seria de douăsprezece conferinţe “Vreau să fiu antreprenor”, care au loc în 2013, în principalele oraşe din România – un proiect non-profit prin care Fundaţia Romanian Business Leaders (RBL) îşi propune să pună în contact antreprenorii de azi cu cei de mâine.

  • Pădurea de lângă Stadionul Dunărea, ecologizată de voluntari

    Pădurea de lângă Stadionul Dunărea, ecologizată de voluntari

    30 de gălăţeni de toate vârstele au răspuns apelului Asociaţiei Bike Works şi au participat, sâmbătă, la acţiunea de ecologizare a pădurii de salcâmi din apropierea Stadionului Dunărea. Voluntarii – membri ai Asociaţiei Bike Works din Galaţi, ai Clubului de Ciclism Galaţi şi ai Asociaţiei Mecanturist Galaţi, dar şi simpli cetăţeni – au adunat o cantitate impresionantă de gunoi din pădure.

    „Am umplut 70 de saci mari (cu o capacitate de 240 de litri fiecare) cu deşeuri, în principal ambalaje şi PET-uri. Am găsit, însă, şi anvelope uzate, şi chiar şi un frigider”, a declarat preşedintele Asociaţiei Bike Works, Silviu Negoiţă.

    Voluntarii semnalează faptul că în zonă sunt necesare coşuri de gunoi. „Laturile pădurii, în special cele dinspre Parcul Cloşca şi dinspre Stadionul Dunărea, până la platoul de la Sala Sporturilor, erau ticsite de ambalaje de produse fast-food, cutii de pizza, PET-uri şi pahare de cafea şi suc. Din păcate, nu am văzut niciun coş de gunoi pe aceste două laturi, de aceea credem că montarea câtorva pubele ar putea fi cheia problemei”, a afirmat Silviu Negoiţă.

    Pădurea de salcâmi de lângă Stadionul Dunărea, cu o suprafaţă de 400x100m, a fost curăţată la iniţiativa Asociaţiei Bike Works din Galaţi, care a câştigat o finanţare de 1.000 de euro pentru implementarea acestui proiect, în cadrul concursului “Omul ReÎnverzeşte locul”, organizat de Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta, în parteneriat cu Ecopolis şi susţinut de Dorna. De ecologizarea acestui spaţiu se vor bucura toţi bicicliştii din Galaţi, pentru care pădurea reprezintă un teren propice de antrenament şi iniţiere în mersul pe bicicletă în condiţii de off-road.

  • „Imigranţii români contribuie la dezvoltarea economiilor europene şi nu este corect să li se limiteze drepturile”

    Ministrul român de externe, Titus Corlăţean, a efectuat săptămâna trecută o vizită oficială în Elveţia şi a acordat un interviu în exclusivitate acordat cotidianului local Le Temps.
    Elveţia, ţară care nu este membră a Uniunii Europene, dar care este legată de blocul comunitar prin diferite acorduri, inclusiv în ceea ce priveşte libertatea de circulaţie, se va confrunta în lunile următoare cu trei referendumuri ce ar putea avea consecinţe majore asupra dreptului la liberă circulaţie. Întrebat despre posibilele implicaţii ale unor asemenea evoluţii asupra relaţiilor cu UE, ministrul român de externe a afirmat că, în calitate de ministru dintr-o altă ţară, ar prefera să nu vorbească despre un subiect care ţine de deciziile suverane ale statului elveţian, însă a subliniat că libertatea de circulaţie în interiorul Uniunii Europene şi în Elveţia, având în vederea acordurile acesteia cu UE, este fundamentală. „Este o libertate foarte preţioasă, mai ales pentru ţările din Europa de Est care au trăit timp de o jumătate de secol sub dominaţia sovietică”, a punctat Titus Corlăţean.
    „Libertatea de circulaţie este nu numai o valoare fundamentală, ci şi una care a contribuit foarte mult la creşterea economică a ansamblului Europei”, a spus şeful diplomaţiei române. „De multe ori uităm aspectele pozitive şi le vedem numai pe cele negative. Din câte ştiu, bilanţul acordurilor încheiate de Elveţia cu Uniunea Europeană este foarte pozitiv, atât pe plan politic, cât şi economic. Însă atunci când semnăm un acord trebuie să acceptăm nu numai avantajele, ci şi riscurile. Nu putem alege într-un pachet doar ce este avantajos. Atunci când un referendum are implicaţii asupra acordurilor internaţionale, trebuie ca cetăţenii să fie perfect informaţi în legătură cu toate aspectele, astfel încât să fie pregătiţi să accepte consecinţele”, a avertizat oficialul român.
    El a atras atenţia şi asupra faptului că în rândul imigranţilor români există şi o elită ştiinţifică şi universitară, care a fost formată în universităţile româneşti şi cu banii statului român, iar această elită are o contribuţie semnificativă pentru economiile ţărilor unde ea s-a instalat, lucru trecut de multe ori cu vederea în timp ce România pierde de pe urma plecării acestor specialişti.
    „Trebuie să găsim soluţii echilibrate care să nu pună în discuţie principiul liberei circulaţii. Altfel, proiectul european, bazat pe solidaritatea între ţările dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate, se va prăbuşi”, a mai avertizat ministrul român de externe.
    Referitor la măsurile de protecţie a pieţei interne luate de Elveţia în faţa dumpingului salarial practicat de companiile est-europene, Corlăţean a reamintit că „atunci când Europa s-a extins, deschiderea noilor pieţe din Europa Centrală şi Orientală a fost foarte benefică pentru companiile din Franţa, Germania şi alte ţări europene”. „În plus, această lărgire a sporit competitivitatea Uniunii Europene în faţa concurenţilor ei. Dacă uităm acest lucru, dacă ne concentrăm doar pe restricţionarea accesului est-europenilor pe piaţa muncii sau dacă încercăm să le limităm drepturile, atunci nu este corect”, a indicat ministrul român de externe.
    În ceea ce priveşte problema integrării romilor, legat de care însuşi reporterul a admis că doar o parte dintre ei provin din România, Titus Corlăţean a precizat că expulzarea acestora nu este o soluţie şi, întrucât nu este o chestiune ce implică doar o ţară sau două, „soluţia o reprezintă un efort european menit să le amelioreze integrarea”, el exprimându-şi totodată regretul că nu s-a reuşit până în prezent constituirea unei agenţii europene pentru coordonarea eforturilor de integrare a acestei minorităţi.
    „Dacă vorbim numai despre prezenţa romilor pe străzi fără să reamintim contribuţia pozitivă a noilor membri la dezvoltarea Uniunii Europene, apreciez acest lucru drept o lipsă de onestitate în dezbatere”, a mai afirmat Titus Corlăţean, care a atras atenţia şi asupra faptului că „romii au un model cultural specific, ce presupune libertatea de mişcare”, iar forţarea lor să-şi schimbe acest model „este o chestiune extrem de sensibilă”. În acest context, el a avertizat şi asupra „retoricii politice mai degrabă populiste, xenofobe şi chiar rasiste”, alimentată de problema romilor, lucru „inacceptabil într-o Europă modernă şi democratică”.
    Referitor la colaborarea României cu Elveţia în contextul preluării de către aceasta din urmă a preşedinţiei Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) anul viitor, ministrul român de externe a declarat că a convenit cu omologul său elveţian, Didier Burkhalter, un mecanism permanent de consultare în problemele Balcanilor, mai ales că în prezent România asigură preşedinţia Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est. Titus Corlăţean a reamintit că ţara noastră poate contribui cu expertiza sa solidă la găsirea de soluţii pentru conflictele îngheţate din est, precum cele din Republica Moldova, Georgia sau Nagorno-Karabah.
    Ministrul Titus Corlăţean a mai afirmat că România doreşte să contribuie la elaborarea de măsuri de încredere care să fie şi în interesul Rusiei. El s-a referit, în acest context, şi la scutul antirachetă, pe care Moscova îl priveşte cu rezerve, subliniind că este vorba despre un proiect pur defensiv, care nu este îndreptat împotriva Rusiei.

  • Lunea, ziua preferată de cei care vor să se lase de fumat

    Lunea, ziua preferată de cei care vor să se lase de fumat

    La fiecare 1 ianuarie – lucru de altfel cunoscut – numeroşi fumători iau decizia de a se lăsa de fumat. Ceea ce se ştie mai puţin este că, de fapt, fiecare zi de luni este un fel de 1 ianuarie. Timp de patru ani – din 2008 până în 2012 – oameni de ştiinţă americani au recenzat căutările de pe Google de tip „să te laşi de fumat”, scrise în şase limbi: franceză, engleză, spaniolă, portugheză, chineză şi rusă. Concluziile lor, publicate în Jurnalul Asociaţiei Americane de Medicină (JAMA), au arătat că astfel de căutări sunt cu un sfert mai numeroase în zilele de luni ale săptămânii.
    Pentru a ajunge la acest rezultat, cercetătorii au folosit serviciul Google Insights for Search, accesibil tuturor. Acest program permite reperarea modului în care evoluează căutările pe Google în timp real pe marginea unui subiect sau de a vedea care sunt mai populare.
    Oamenii de ştiinţă americani au reţinut căutările care conţineau derivatele de la termenii „lăsa” şi „fuma”. Dintr-un total de 8 milioane de asemenea căutări, luni s-au înregistrat cu 153.800 mai multe comparativ cu alte zile ale săptămânii. În limba engleză, de exemplu, diferenţa era de 1% comparativ cu marţi, de 11% comparativ cu miercuri, de 22% comparativ cu joi… O scădere constantă până în ziua de sâmbătă (-145% în total).
    John W.Ayers, profesor la Facultatea de sănătate publică din cadrul Universităţii de Stat din San Diego şi autor al studiului, aminteşte că ziua de luni este deja cunoscută pentru alte particularităţi. Astfel, lunea este şi ziua „în care oamenii riscă cel mai mult să facă gripă, să sufere de migrenă sau un atac”, a declarat Ayers pentru The New York Times.
    Explicaţia este una biologică sau sociologică? „Ar putea fi o interacţiune a celor doi factori”, este de părere John W.Ayers.
    Pe lângă aceste întrebări pe care studii mai avansate le-ar putea rezolva, cercetătorul american deduce deja aplicaţiile pragmatice. Descoperirea unui ritm săptămânal al dorinţei unui om de a se lăsa de fumat ar putea avea „un impact imediat asupra gestiunii intervenţiilor din sistemul public de sănătate”, de exemplu în ceea ce priveşte operaţiunile de prevenire a fumatului, care ar putea fi programate în zilele în care oamenii ar fi mai receptivi.

  • Telescopul Kepler a descoperit 10 noi exoplanete potenţial locuibile

    Telescopul Kepler a descoperit 10 noi exoplanete potenţial locuibile

    Echipa de experţi ai Agenţiei spaţiale americane (NASA), care prelucrează datele furnizate de telescopul Kepler, a identificat un număr record de 833 de posibile planete, dintre care zece sunt potenţial locuibile, relatează agenţia de presă RIA Novosti. Aceste noi date au fost prezentate cu ocazia unei conferinţe ştiinţifice dedicată rezultatelor activităţii Kepler, la Ames Research Center din Moffett Field, statul California.
    Jason Rowe, de la Institutul de căutare a inteligenţei extraterestre, spune că din luna ianuarie numărul planetelor-candidat în banca de date Kepler, a crescut cu 29%, iar acum se ridică la 3.540.
    Numărul de planete apropiate de mărimea Pământului (cu o raza de 1,25 mai mică decât cea terestră) a crescut cu 78% — la 674, iar numărul de planete cu raze mai mari decât a Terrei a crescut cu 33% — la 1.080. Zece din numărul de „planete-candidat” au o rază mai mică decât dublul razei terestre şi se află în „zona de viaţă” – adică la o astfel de distanţă de Soare încât pe suprafaţa lor poate fi apă în stare lichidă şi viaţă.
    După analiza datelor, cea mai apropiată planetă de pământeni unde ar putea exista viaţă ar trebui să se afle la 15 de ani-lumină de sistemul nostru solar.
    Experţii evocau anterior aproximativ 3.500 de planete, care într-un fel sau altul se apropie după parametrii lor de Pământ. Dintre acestea, cea mai apropiată de Terra se află la o distanţă de 12 ani lumină.
    Aceste date noi NASA intervin în contextul în care experţii trag un semnal de alarmă, afirmând că în următoarele decenii este de aşteptat o înrăutăţire dramatică a condiţiilor de viaţă pe Terra, potrivit raportului anual al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), care vor fi publicate în primăvara anului 2014.ONU
    „În secolul XXI, schimbările climatice nefavorabile asociate procesului de încălzire globală vor cauza declinul creşterii economice şi vor determina o creştere a numărului de cetăţeni săraci. La un moment dat, în unele regiuni cu temperaturi ridicate, în combinaţie cu un nivel ridicat de umiditate, va fi imposibilă orice tip de activitate umană. Aflarea în aer liber va fi mortală pentru viaţă”, se afirmă în acest raport, care a ajuns la dispoziţie presei şi din care agenţia de presă ITAR-TASS citează unele părţi.
    În secolul XXI, potrivit oamenilor de ştiinţă, va creşte numărul de victime ale inundaţiilor, incendiilor forestiere, bolilor şi foametei. În mod deosebit vor fi afectate ţările sărace şi regiuni, care nu vor putea rezista în mod independent, fără ajutor internaţional, la efectele nocive ale încălzirii globale, spun experţii.
    Experţii mai cred că reducerea teritoriilor favorabile unei vieţi normale va duce la conflicte militare şi că se va intensifica lupta pentru sursele de apă potabilă.
    Proiectul acestui raport IPCC a fost trimis deja guvernelor statelor membre ale ONU. În lunile următoare, proiectul va fi modificat şi completat pe baza observaţiilor experţilor de la diferite organizaţii de cercetare, mai scrie agenţia de presă menţionată.