word-monitor

Author: M.A.S.

  • Despre situaţia din Izvoarele, la Axis Libri

    Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia“ Galaţi organizează azi, la ora 17.00, Salonul Literar „Axis Libri“, manifestare culturală organizată săptămânal în Sala de lectură „Mihai Eminescu”, la sediul central. Evenimentul va cuprinde următoarele momente: lansarea volumului Baze extraterestre şi OZN pe Lună, Pământ şi Marte precum şi susţinerea unei Prezentări din punct de vedere geofizic despre situaţia din localitatea Izvoarele, autor general Emil Străinu; lansarea volumului Anastasis, autor Adrian Georgescu. În deschidere vor susţine un moment instrumental elevele claselor a XI-a de la Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin”: Ioana Şelaru – vioară, Andra Ştefan – vioară, Nicoleta Ivaşcu – pian. Moderator va fi prof. Theodor Parapiru.

  • Albine, păsări şi mamifere mici la Muzeul de Ştiinţele Naturii

    Sâmbătă, la ora 9.30, la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi vor fi deschise pentru public două expoziţii inedite. Prima dintre acestea este organizată în aer liber – Expo păsări şi mamifere mici – în care vizitatorii vor putea vedea zeci de rase de păsări şi animale vii, printre care: porumbei de zbor şi joc, găini de ornament şi mixte, păuni, fazani sau iepuri. Această manifestare este organizată în colaborare cu Asociaţia Judeţeană Colombofilă Galaţi şi va reuni aproximativ 20 de crescători de păsări şi mamifere mici. În cadrul expoziţiei va fi prezent şi „jucătorul de Galaţi” – o rasă de porumbel celebră în toată lumea prin rostogolirea pe care o face în timpul zborului.
    Cea de-a doua activitate vernisată pe 16 noiembrie este expoziţia temporară „Albinele – insecte sociale”, organizată în interiorul muzeului, care dezvăluie totul despre modul de viaţă şi organizarea albinelor într-un stup, iar într-o secţiune vor putea fi văzute uneltele folosite în apicultură şi produse apicole. De asemenea, un stup cu albine vii va fi expus timp de două zile în cadrul expoziţiei, pentru ca publicul vizitator să asimileze într-un mod interactiv informaţiile prezentate. Manifestarea este organizată de instituţia gazdă în colaborare cu Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău.
    La acest dublu-vernisaj, copiii din cadrul Grădiniţei „Tom şi Jerry” Galaţi vor oferi un scurt program artistic pentru publicul vizitator. Expoziţia de păsări şi mamifere mici va fi deschisă în perioada 16 – 17 noiembrie 2013, iar expoziţia „Albinele – insecte sociale” va rămâne deschisă până la sfârşitul lunii ianuarie 2014. Programul de vizitare pentru public este de miercuri până duminică, între orele 09.00 şi 17.00.

  • Din 2016 nu vor mai fi primite documente pe hârtie pentru accesarea banilor europeni

    Din 2016 nu vor mai fi primite documente pe hârtie pentru accesarea banilor europeni

    Documentele privind accesarea fondurilor europene vor fi depuse, din 2016, exclusiv în format electronic, pentru reducerea birocraţiei, a anunţat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.
    „Din 2016 nu vor mai fi primite documente pe hârtie. Nu se mai primesc documente pe hârtie în relaţia dintre stat şi beneficiari. Vor fi folosite numai documente în format electronic. Trebuie să facem totul ca beneficiarii să nu mai simtă nicio povară. Vrem un sistem cât mai simplificat, cu reguli cât mai simple, dar foarte clare”, a spus Eugen Teodorovici, într-o conferinţă pe tema absorbţiei fondurilor europene.
    Acesta consideră că anul 2014 va fi un an cu un mare risc de a fi pierdute mari sume din bani europeni.
    „Riscul de anul viitor va fi enorm. Vrem o implicare totală, pentru că va fi foarte complicat. Este un risc enorm să se piardă bani, pentru că sunt sume foarte mari care trebuie atrase. Este vorba, între altele, de 2,2 miliarde euro la proiectele pe resurse umane, două miliarde la proiectele de mediu, două miliarde de euro pe alte programe”, a precizat Teodorovici.
    Valoarea fondurilor structurale şi de coeziune returnate României se ridica la peste 4,8 miliarde de euro, echivalentul a peste 25% din totalul fondurilor structurale şi de coeziune alocate. În acelaşi timp, valoarea sumelor solicitate Comisiei Europene pentru a fi rambursate României se ridica la peste 5 miliarde de euro, la data de 7 noiembrie, rata de absorbţie curentă depăşind nivelul de 26%.

  • Masterplanul de Transport va fi aprobat în perioada următoare

    Ministerul Transporturilor va aproba în perioada următoare Masterplanul de Transport, în cadrul căruia sunt prevăzute proiecte de modernizare în valoare de 1,12 miliarde euro, a declarat ministrul de resort, Ramona Mănescu, în cadrul unei conferinţe de specialitate.
    „Banii pentru proiectele în valoare de 1,12 miliarde de euro vor proveni din fonduri europene şi vor fi alocaţi în special pentru modernizarea Aeroportului Henri Coandă, dar şi a celor de la Cluj, Constanţa, Baia Mare. De asemenea, vor fi construite capacităţi intermodale la aeroporturile de la Otopeni şi Iaşi, dar şi un terminal cargo la Cluj”, a spus ministrul Transporturilor.
    Potrivit sursei citate, prioritatea Ministerului Transporturilor pentru perioada următoare este îmbunătăţirea traficului aerian pe rutele interne, mai multe aeroporturi din ţară beneficiind deja de lucrări de modernizare finanţate din fonduri europene.
    „Pista Aeroportului Ştefan cel Mare din Suceava a beneficiat de lucrări de modernizare în valoare de 167 milioane lei, în timp ce Aeroportul Mihail Kogălniceanu din Constanţa a suportat lucrări de reabilitare în valoare de 170 milioane lei. În ceea ce priveşte creşterea traficului aerian pe rute interne, ne vom concentra mai ales pe suplimentarea numărului de curse pe destinaţiile existente, cum ar fi ruta Bucureşti-Târgu Mureş, care până de curând beneficia de trei curse pe săptămână, iar cum dispune de cinci curse săptămânal”, a afirmat Ramona Mănescu.
    Aceasta a precizat, totodată, că în acest moment nu există un plan de disponibilizări la unele companii feroviare sau la compania Tarom.
    „În prezent priorităţile noastre sunt bugetul pe anul 2014 şi implementarea planului de dezvoltare. Aceste lucruri sunt mai importante până să ajungem la disponibilizări, care pot avea loc doar după consultările cu partenerii sociali”, a subliniat Ramona Mănescu.
    În ceea ce priveşte schimbarea flotei existente a Tarom, George Marin, vicepreşedintele Business Strategy al Tarom, a declarat că există două posibilităţi pentru realizarea acestui demers: fie închirierea unor avioane din flota existentă către terţi şi închirierea unor avioane potrivite pentru Tarom de la alte companii, fie achiziţionarea de noi avioane.
    „Optimizarea flotei Tarom va avea loc într-un interval de timp de 2-4 ani. În măsura în care vom identifica potenţial de trafic, vom introduce curse şi pe alte rute interne. Pentru moment, ne vom axa pe suplimentarea numărului de curse pe rutele existente”, a spus George Marin.

  • Peste 90% dintre cei care contestă o licitaţie nu participă ca ofertanţi finali

    Mai mult de 90% dintre cei care contestă o licitaţie nu au vreo legătură cu ofertantul şi nu sunt prezenţi ca ofertanţi finali, aceasta fiind o campanie de blocare a procesului, a declarat, într-o conferinţă de specialitate, Dan Nica, ministrul pentru Societatea Informaţională.
    „Sunt mulţi cei care contestă şi care consideră că acţiunea lor este legitimă. Este o chestiune care trebuie reglementată. Pierdem toţi. Sunt cereri de rambursare care conţin 95 de volume şi se ajunge la 9.000 de semnături conform cu originalul, în condiţiile în care există trei exemplare din fiecare proiect. Peste 90% dintre cei care contestă o licitaţie nu au nicio legătură cu aceasta şi nu participă ca ofertanţi finali la licitaţie. Deci, e clar că acela care contestă are lipsă de apetit pentru participare la licitaţie. Pentru noi, este clar o formă de şantaj”, a afirmat Nica.
    Ministrul pentru Societatea Informaţională a menţionat, totodată, că depunerea cât mai multor contestaţii la o licitaţie a devenit concurs naţional în România.
    „Sunt foarte mulţi beneficiari care încearcă să depună proiecte, dar care nu sunt în regulă. Astfel, apar foarte multe nemulţumiri. Sigur că efortul nostru de a evalua cele câteva mii de proiecte pe care le-am găsit este aproape de finalizare. Dacă nu terminăm cu bine acest exerciţiu financiar, nu va fi bine nici în următorul exerciţiu financiar. (…) Cine depune mai multe contestaţii la o licitaţie în România a devenit concurs naţional”, a afirmat Nica.

  • 804.225 salariaţi vor beneficia de majorarea salariului minim la 850 lei/lună

    804.225 salariaţi vor beneficia de majorarea salariului minim la 850 lei/lună

    Un număr de circa 804.225 salariaţi, dintre care 238.143 din sectorul bugetar şi 566.112 din sectorul concurenţial, va beneficia de majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la 850 lei/lună.
    De asemenea, de majorarea salariului minim la 900 lei lunar vor beneficia circa 966.405 salariaţi, dintre care 281.542 din sectorul bugetar şi 684.863 salariaţi din cel concurenţial, conform datelor Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.
    Conform unui proiect de Hotărâre publicat pe site-ul MMFPSPV, începând cu data de 1 ianuarie 2014, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 850 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168 ore în medie pe lună în anul 2014, reprezentând 5,059 lei/oră (plus 6,25% faţă de anul 2013). De la 1 iulie 2014, salariul minim brut va creşte la 900 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168 ore în medie pe lună în anul 2014, reprezentând 5,357 lei/oră (plus 12,50% faţă de 2013).
    Pentru personalul din sectorul bugetar, nivelul salariului de bază, potrivit încadrării, nu poate fi inferior nivelului salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, se menţionează în proiectul de act normativ.
    „Stabilirea, pentru personalul încadrat prin încheierea unui contract individual de muncă, de salarii de bază sub nivelul celui prevăzut constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei. Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către personalul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice prin inspectoratele teritoriale de muncă judeţene şi al municipiului Bucureşti, împuternicit, după caz, prin ordin al ministrului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnic”’, se menţionează în proiectul de Hotărâre.
    În prezent, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este stabilit la 800 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore în medie pe lună în anul 2013, reprezentând 4,74 lei/oră, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 23/2013.

  • Istoricul proiectului de la Roşia Montană

    În 4 septembrie 1995, Regia Autonomă a Cuprului Deva, actuală Companie Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest S.A a semnat un contract cu firma ”Gabriel”, care nu era înregistrată oficial la acea dată. Firma câştigase o licitaţie, organizată de Minvest şi Ministerul Industriilor. Obiectul contractului a fost “evaluarea şi procesarea iazurilor şi a minereurilor aurifere” de la Roşia Montană.
    În data de 28 mai 1996, au fost înregistrate în registrul companiilor două companii private: Gabriel Resources Ltd., o firmă canadiană, şi Gabriel Resources Limited, firmă engleză cu sediul în Jersey, Marea Britanie.
    La 17 decembrie 1996, Gabriel Resources Ltd. a intrat într-o înţelegere cu firma omonimă din Jersey, în urma căreia acţionarii lui Gabriel Jersey şi-au vândut acţiunile şi au devenit acţionarii majoritari ai lui Gabriel Resources Ltd. În aprilie 1997, Gabriel Jersey a devenit subsidiară în proporţie de 100% a lui Gabriel Resources Ltd.
    La 7 iunie 1997 este creată compania cu capital mixt Euro Gold Resources, ai cărei acţionari principali sunt compania canadiană Gabriel Resources Ltd. şi Compania minieră de stat Minvest Deva. Conform Legii minelor, în luna decembrie 1998 Minvest a primit, de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, Licenţa de exploatare nr. 47, pentru minim 20 de ani, cu care să continue exploatarea la mina din masivul Cetate.
    În anul 1999, Euro Gold îşi schimbă numele în Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). În acelaşi an, RMGC a obţinut licenţa de concesiune pentru exploatare nr. 47 prin transfer de la Minvest. Licenţa era valabilă doar pentru exploatarea din masivul Cetate, care a fost închisă în 2006, iar autorizaţia de mediu, emisă pentru Minvest, expirase în decembrie 2004.
    În 2001, RMGC întocmeşte primul studiu de fezabilitate pentru mina de la Roşia Montană şi propune exploatarea de suprafaţă în patru cariere deschise: Cetate, Cârnic, Jig-Văidoaia şi Orlea, cu o capacitate de 20.000.000 de tone de minerale procesate anual. Metoda de procesare a minereului de aur propusă de RMGC este folosirea cianurilor — peste 200.000 de tone, pe timpul exploatării. Suprafaţa acoperită de proiect este de 1.600 de hectare de teren, dintre care carierele de extracţie ocupă peste 700 de hectare. Pe alte 700 de hectare ar urma să fie amenajate iazuri de decantare, în care ar fi depozitate sterilele încărcate cu cianuri şi metale grele rezultate din procesare. Zona propusă pentru dezvoltarea proiectului minier reprezintă aproximativ 25% din teritoriul comunei Roşia Montană şi de aceea RMGC a achiziţionat, cu peste 70 de milioane de dolari, începând din 2002, 620 din cele 794 de gospodării aflate în zona de impact a proiectului.
    În prezent Societatea Roşia Montană Gold Corporation este controlată de compania canadiană Gabriel Resources cu 80,46% din capitalul social. Statul român, prin firma Minvest Deva, are o participaţie de 19,31% în RMGC.
    Compania nu a primit încă autorizaţiile necesare începerii proiectului, în prezent proiectul fiind în curs de evaluare la Ministerul Mediului.
    Proiectul Guvernului Ponta II
    La 11 iulie 2013, premierul Victor Ponta a prezentat „Planul naţional de investiţii strategice şi crearea de locuri de muncă”, lista proiectelor din planul de investiţii incluzând şi exploatarea auriferă de la Roşia Montană.
    Proiectul de lege prevede că exploatarea ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal ar fi fost aprobat până la sfârşitul lui 2013. Acţionarul majoritar al RMGC ar transfera, în etape, cu titlu gratuit, către acţionarul minoritar controlat de statul român o cotă de 5,69% din capitalul social al RMGC. Participaţia indirectă a statului român ar urma să ajungă astfel la 25%. Redevenţa minieră aplicabilă proiectului minier ar fi de 6%, cu opţiunea statului român de a solicită plata acesteia în natură.
    La 27 august 2013, proiectul de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană a fost adoptat în şedinţa de guvern pentru a fi transmis Parlamentului.
    În data de 17 septembrie 2013, plenul Parlamentului a adoptat proiectul de Hotărâre privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru avizarea Proiectului de Lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România.
    La 11 noiembrie 2013, Comisia specială parlamentară pentru proiectul minier Roşia Montană a respins proiectul în forma venită de la Guvern. Potrivit raportului, Comisia consideră că proiectul de lege supus examinării nu acoperă în mod satisfăcător toate cerinţele complexe privind cadrul desfăşurării activităţii de exploatare a resurselor minerale în România şi, în consecinţă, propune respingerea acestuia.
    Poziţia Academiei Române
    La 4 martie 2003, Academia Română le-a cerut factorilor responsabili din România să împiedice realizarea proiectului de dezvoltare minieră Roşia Montană. Academicienii au atras atenţia asupra consecinţelor sub aspect ecologic, arheologic, istoric şi social care ar rezulta din finalizarea proiectului de exploatare auro-argentiferă iniţiat de Societatea Roşia Montană Gold Corporation.
    Preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, a reiterat, la 4 octombrie 2013, în cadrul Comisiei speciale parlamentare, că instituţia pe care o reprezintă consideră că în forma actuală proiectul privind exploatarea minieră de la Roşia Montană nu este acceptabil.
    Campania „Salvaţi Roşia Montană”
    Campania „Salvaţi Roşia Montană” a demarat la 28 iulie 2002, când Asociaţia Alburnus Maior a organizat o întâlnire publică la Roşia Montană, cu participarea a 350 de localnici şi reprezentanţi ai ONG-urilor din ţară şi străinătate. Această acţiune a culminat cu o declaraţie a ONG-urilor împotriva proiectului RMGC, în special împotriva exploatării în carieră deschisă şi a utilizării cianurii.
    Începând cu 1 septembrie 2013, mii de persoane au participat la mişcări de stradă împotriva proiectului minier atât în Bucureşti, cât şi în Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara şi alte câteva zeci de oraşe din România şi din străinătate.
    La 21 septembrie, aproximativ 4.000 de persoane au format un lanţ uman în jurul Palatului Parlamentului, unde au scandat lozinci împotriva proiectului minier de la Roşia Montană.
    De cealaltă parte, în Roşia Montană şi localităţile înconjurătoare au avut loc şi proteste în favoarea proiectului minier.

  • Creşterea taxelor şi impozitelor în 2014 va afecta întreg mediul de afaceri din România

    Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) dezaprobă măsurile de creştere a taxelor şi impozitelor în anul 2014, considerând că acestea vor afecta direct şi indirect întreg mediul de afaceri din România.

    “AOAR înţelege necesitatea acoperirii multiplelor cheltuieli bugetare obligatorii, unele fiind generate de măsurile inconsecvente adoptate în perioada 2010-2011, dar consideră greu de înţeles măsuri precum cea de creştere a accizei pe combustibili, ca sursă de realizare a lucrărilor de infrastructură, în condiţiile în care Guvernul nu adoptă măsuri de utilizare integrală a fondurilor europene destinate acestui sector. Alocarea acestor fonduri în lipsa unui Master Plan pentru infrastructura de transport rutier a României, document ce ar fi trebuit aprobat prin lege de către Parlament, propunere făcută public de către AOAR încă din anul 2009 şi refuzată sistematic de toate guvernele, ca şi cheltuielile constant neclare efectuate de CNADR, reprezintă tot atâtea semne de neîncredere în politica fiscală şi de investiţii anunţată de Guvern” se arată într-un comunicat al AOAR.

    AOAR constată “cu regret” că în timp ce creşterea economică în anul 2014 este apreciată ca o garanţie, întreg ansamblul de măsuri fiscale nu vizează în niciun fel susţinerea mediului de afaceri. “Afirmaţiile publice referitoare la menţinerea cotei de impozitare de 16% şi a TVA la 24% ca măsuri suficiente pentru a satisface mediul de afaceri reprezintă o reluare identică a declaraţiilor guvernelor din 2009 şi 2010 (până la creşterea TVA de la 19% la 24%). România a adoptat programul de dezvoltare economică promovat de Uniunea Europeană, dezvoltare ce trebuie să se bazeze pe “societatea bazată pe cunoaştere”, măsurile fiscale propuse ignorând complet această direcţie vitală de creştere economică durabilă şi generatoare de valoare adăugată în condiţiile unui consum redus de materii prime şi resurse energetice”, se mai menţionează în comunicat.

    Pe de altă parte, AOAR susţine lărgirea bazei de impozitare, inclusiv adoptarea unor măsuri nepopulare cu condiţia ca sursele financiare să fie folosite eficient pentru stimularea inovării, a creativităţii şi dezvoltării afacerilor capabile să genereze creştere economică durabilă.

    AOAR respinge creşterea fiscalităţii pentru scopul finanţării excesive a cheltuielilor destinate funcţionării administraţiilor centrale şi locale, inclusiv prin investiţtii fără impact economic sau social.

    Pentru creşterea veniturilor bugetare, autorităţile de la Bucureşti au anunţat, pentru anul viitor, majorarea accizelor la carburanţi, impozitarea construcţiilor speciale deţinute de persoane juridice (reţelele de transport, stâlpi, depozite sau magazii) şi creşterea redevenţelor, cu excepţia petrol şi gaze, cu 25%.

  • Exporturi în creştere cu 8,4% şi importuri mai mici cu 0,7%, în primele nouă luni

    Exporturile României au crescut, în primele nouă luni din 2013, cu 8,4%, până la valoarea de 160,88 miliarde lei, în timp ce importurile au fost pe un trend descendent, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul anterior, arată datele estimate ale Institutului Naţional de Statistică /INS/, publicate luni.

    Astfel, în perioada 1 ianuarie — 30 septembrie 2013, exporturile FOB realizate au fost de 160,88 miliarde lei (36,47 miliarde euro), iar importurile CIF au fost de 179,225 miliarde lei (40,63 miliarde euro)

    Comparativ cu primele nouă luni ale anului anterior, exporturile au crescut cu 8,4% la valori exprimate în lei (8,8% la valori exprimate în euro), iar importurile au scăzut cu 0,7% la valori exprimate în lei (0,3% la valori exprimate în euro).

    Deficitul comercial FOB-CIF, în intervalul analizat, a fost de 18,33 miliarde lei (4,15 miliarde euro), mai mic cu 13,72 miliarde lei (3,060 miliarde euro) decât cel înregistrat în perioada similară a anului trecut.

    Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra UE28), în perioada ianuarie — septembrie 2013, a fost de 112,24 miliarde lei (25,458 miliarde euro) la expedieri şi de 136,41 miliarde lei (30,94 miliarde euro) la introduceri, reprezentând 69,8% din total exporturi şi 76,1% din total importuri.

    Totodată, valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri (Extra UE28) s-a situat, în primele nouă luni din 2013, la 48,64 miliarde lei (11,021 miliarde euro) la exporturi şi 42,815 miliarde lei (9,69 miliarde euro) la importuri, reprezentând 30,2% din total exporturi şi 23,9% din total importuri.

    În primele nouă luni din 2013, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (42% la export şi 34,6% la import) şi alte produse manufacturate (33,1% la export, respectiv 30,3% la import).

    Conform INS, în luna septembrie, exporturile FOB au însumat 19,86 miliarde lei (4,45 miliarde euro), în timp ce importurile CIF s-au situat la 21,70 miliarde lei (4,86 miliarde euro). Comparativ cu luna septembrie 2012, exporturile au crescut cu 15,2% la valori exprimate în lei (16,1% la valori exprimate în euro), iar importurile au crescut cu 3,3% la valori exprimate în lei (4,2% la valori exprimate în euro).

    De asemenea, faţă de luna august 2013, exporturile din luna septembrie 2013 au crescut cu 17,2% la valori exprimate în lei (16,4% la valori exprimate în euro), iar importurile au crescut cu 9,6% la valori exprimate în lei (8,9% la valori exprimate în euro).

    Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) a fost, în septembrie, de 1,84 miliarde lei (413 milioane euro), mai mic cu 1,92 miliarde lei (423,7 milioane euro) decât cel înregistrat în luna septembrie, anul trecut.

    Potrivit INS, în cazul perioadei ianuarie-septembrie 2013, comerţul intracomunitar cu bunuri include şi tranzacţiile dintre România şi Croaţia, ţară ce a devenit stat membru UE la data de 1 iulie 2013. Datele pentru anul 2012 au fost recalculate în condiţii comparabile.

  • Creşterea economică este estimată la 2,2% în 2013 şi 2014

    Creşterea economică a României este estimată la 2,2% în 2013 şi 2014, urmând să ajungă la 2,5% în 2015, 3% în 2016 şi 3,3% în 2017, potrivit variantei de toamnă a prognozei pe termen mediu 2013-2017 a Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP).
    În prognoza de primăvară, creşterea economică era proiectată la 1,6% pentru 2013 şi 2,2% pentru 2014.
    Revizuirea în creştere a prognozei de creştere economică pentru 2013 s-a datorat unei proiecţii în creştere pentru avansul valorii adăugate brute în industrie — la 3,9%, faţă de 1,6% la prognoza de primăvară, în agricultură — la 11,9% comparativ cu 6,4% şi în servicii — la 1,4% faţă de 0,9% anterior.
    Prognoza de creştere a valorii adăugate brute în construcţii a fost revizuită însă în scădere, de la 2,6% la prognoza de primăvară la 1% în varianta de toamnă.
    Consumul final este estimat să înregistreze un avans de numai 0,3% în 2013 faţă de 1,5% cât se estima anterior, iar pentru 2013 un avans de 1,7% faţă de 1,9% anterior.
    Formarea brută de capital fix (investiţiile) va înregistra o scădere de 1,3% în 2013 (anterior prognoza indica o creştere de 5%) şi o creştere de 4% în 2014 comparativ cu 6% — proiecţia din primăvară.
    Potrivit prognozei de toamnă a CNP, exporturile vor înregistra un avans de 8,2% în 2013, 5,5% în 2014, 4,9% în 2015 şi câte 5% în 2016-2017, iar importurile vor scădea cu 0,1% în 2013 şi vor avansa cu 5,4% în 2014, 5,6% în 2015 şi cu câte 6% în anii 2016-2017.
    Deficitul de cont curent este estimat să se situeze la 1% din PIB în 2013, 1,3% în 2014, 1,6% în 2015, 1,9% în 2016 şi 2,3% în 2017.